duminică, 21 mai 2017

Cum am devenit antivaxer (2)

Motto: “Tehnocraţii medicinei tind să promoveze 
mai degrabă interesele ştiinţei 
decât cele ale societăţii.” (Ivan Illich, 
Nemesis medicina, Exproprierea sănătăţii

Înţelegând aşadar din nişte exemple practice că există probleme în legătură cu vaccinurile, m-am întors la teorie, pentru că practica ne omoară dacă nu înţelegem teoria. Primul lucru care m-a interesat este explicaţia oficială, nu că n-aş fi ştiut-o deja bine din anii de şcoală. Agenţii patogeni ai bolilor contagioase sunt introduşi sub formă atenuată în organism în speranţa că s-ar produce o formă uşoară a bolii, ceva nesemnificativ, în urma căreia ar rezulta efectul de imunitate. Cum acesta este doar temporar, procedura trebuie repetată sub forma rapelurilor (adică a reamintirii). Pentru ca efectul să fie şi mai sigur, se cere ca toată turma umană (herd nu înseamnă "populaţie" decât într-o traducere eufemistică) să fie vaccinată, pentru ca agentul patogen să fie izgonit pe pustii, asemenea lui ucigă-l-toaca. Aceasta este naraţiunea pe care orice elev o găseşte în manualele de biologie, capitolul boli contagioase şi prevenţia lor.

Da, aţi citit bine, aceasta este naraţiunea. Ştiu că i se mai spune, rigid-festiv, teorie ştiinţifică. Doar că teoriile ştiinţifice sunt ficţiunile civilizaţiei noastre, care adunate alcătuiesc mitologia epocii. Pare şocant ceea ce spun, dar modelul atomic Bohr, teoria relativităţii a lui Einstein şi clasificarea speciilor întreprinsă de Linné sunt simple tentative de explicare a realităţii cărora, din când în când, realitatea li se sustrage sarcastic. Singura diferenţă dintre mitologia modernă şi mitologia greacă sau hindusă, de exemplu, este că cele din vechime se poziţionau ca puncte de pornire întru găsirea adevărului, în vreme ce noi credem ingenuu că ficţiunile noastre sunt un capăt de linie, adică reprezintă chiar adevărul literal. Iar povestea sănătăţii dobândite prin vaccinuri este, dacă ne uităm cu atenţie, o colecţie şchioapă de miteme însăilate ilogic, plină de contradicţii, dacă nu de falsuri intelectuale vădite.

Are totuşi o calitate primordială, în virtutea căreia o acceptăm cu maximă uşurinţă: se potriveşte cu ceea ce ştim noi despre relaţia dintre om şi lume. De câteva sute de ani relaţia dintre noi şi restul Creaţiei este aceea de război continuu. În tot ceea ce facem, suntem nemiloşi şi căutăm să ne lichidăm adversarii: animalele care ne dijmuiesc turmele, dăunătorii de pe ogoare, insectele din preajma casei. Eliminăm specii întregi sau sterilizăm ogoare şi livezi. Dacă într-o seară o să vedeţi un funcţionar al Primăriei stropind cu insecticid în jurul blocului, să ştiţi că acela este un soldat care a declarat moarte căpuşelor, ţânţarilor şi muştelor. Sterilizarea este sinonimul civil al soldatescului “anihilare”. În manualele de tactică militară nu se vorbeşte de ucidere, ci de anihilare. Atunci când auziţi cuvântul “sterilizare”, să ştiţi că în spatele lui se află lozinca: Moarte bacteriilor, moarte microbilor, moarte viruşilor! Lumea e prea neîncăpătoare, abia ne cuprinde pe noi şi ideile noastre.

În acest peisaj general al războiului total faţă de inamicii noştri invizibili, singurii care ne-au mai rămas după dispariţia dinozaurilor, nu concepem niciun armistiţiu, nicio posibilitate de coabitare. Ori noi, ori ei. Atunci când, plini de satisfacţie, proclamăm “eradicarea” unei boli, de fapt credem că a fost eliminat complet un agent patogen. Nu ştiu dacă pe lista speciilor dispărute se află viruşi ori bacili, dar ştiu sigur că ne-am simţi împliniţi să le facem loc alături de pasărea Dodo din Australia şi mamutul siberian. În agricultură, după toţi anii în care am sterilizat ogoarele de la Green Revolution încoace, am atins în Occident puritatea maximă: soluri la fel de vii ca şi vata minerală, cu zero activitate biologică, fără contribuţii nutritive. Acum ştim şi preţul purităţii: zero humus, recoltele cresc doar datorită îngrăşămintelor chimice, solul serveşte drept suport. Descoperim tardiv că bestiolele micuţe pe care le-am considerat drept dăunători erau chiar cei care aveau grijă de viaţa solului. În absenţa lor, pedologul Claude Bourguignon vorbeşte de apariţia primelor deşerturi de argilă din lume. Puritatea pe care o căutăm noi este non-vie, mineralitate cosmică.

Modul în care ne tratăm pământurile nu este diferit de modul în care ne tratăm corpurile. Şi asta pentru că vaccinurilor li se atribuie mai mult decât simpla putere de a ne proteja de boli, formând sistemul imunitar. Ideea de herd immunity are la bază credinţa că vaccinurile ar face corpul omenesc o gazdă improprie virusurilor. Credităm vaccinul cu o forţă inexplicabilă, deci magică, în stare să-l facă pe virus nu doar neputincios, ci chiar să-l elimine din ecuaţie, victima peremptorie a unei invulnerabilităţi de basm. Încercaţi să vizualizaţi asta: virusul, ca o râmă, sau ca un gândac, ori o larvă, se apropie de un copil vaccinat, miroase vaccinul de la distanţă şi, timorat, se îndreaptă în direcţia opusă, ghicind cu inteligenţa lui pluricelulară că nu are rost, că totul e pierdut dinainte. Dacă vi se pare forţat, să ştiţi că e parte din mitologia noastră, pe care am înghiţit-o în şcoală şi la care facem apel fără reflecţie. Desigur, credem concomitent că virusurile se caţără cu voioşie pe cei nevaccinaţi, unde-şi fac cuib şi încep să pândească momentul pentru a-şi începe malefica vocaţie.

Ajunşi aici, este drept să începem să ne punem nişte întrebări: prin ce mecanism misterios cei nevaccinaţi continuă să supravieţuiască deşi sunt invadaţi de virusuri? Dacă sunt atât de letali, de ce nu mor cei nevaccinaţi la prima pală de vânt, la prima rază de soare? Cât se serioasă este protecţia vaccinurilor şi care este temeiul fobiei pe care cei purificaţi prin vaccinare o au faţă de cei consideraţi impuri? Aici dăm peste tot soiul de contradicţii: vaccinaţii sunt protejaţi împotriva virusurilor dar neprotejaţi împotriva virusurilor pe care îi colportează cei nevaccinaţi. Aceştia din urmă nu au protecţie împotriva virusurilor prin vaccinare, dar nici nu-i doare capul de virusuri. E straniu ca judecată, nu? Adică cei protejaţi (vaccinaţi) sunt neprotejaţi, iar cei neprotejaţi (nevaccinaţi) sunt bine mersi, n-au nevoie de nicio protecţie. Cam aşa arată lucrurile dacă le simplificăm, şi nu e bine. Normal ar fi fost ca, dacă vaccinurile chiar ar fi validat puterea simbolică cu care sunt creditate, cei nevaccinaţi să fie cuprinşi de spaimă în faţa virusurilor atotputernice iar cei vaccinaţi să mestece senin o durere la pedală.

Din păcate, teoria imunităţii turmei nu este singura prostie manifestă peste care dăm. Una şi mai mare este aceea că, dacă nu sunt vaccinaţi, copiii mor. Nu doar riscă, mor pur şi simplu. Viaţa fără vaccinuri ar fi imposibilă după unii, încât te întrebi cum s-a putut descurca specia noastră până la generelizarea acestei proceduri. Am auzit această afirmaţie intonată sentenţios, cu toată seriozitatea de care e capabil interlocutorul, adică toată crisparea cu care trebuie rostită o prostie ca să ne abţinem să ne gândim şi să râdem de ea. Ştiu, este o contorsionare în mentalul colectiv, un exemplu de industrializare a opiniilor de care nu trebuie făcuţi vinovaţi oamenii de ştiinţă, pentru că la origine vaccinurile sunt doar o aplicaţie medicală a relaţiei dintre omul modern şi riscuri. Ne vaccinăm la fel cum cumpărăm o poliţă RCA sau încheiem o asigurare pentru locuinţă: ca să fim mai siguri. Pentru că nouă ne place să anticipăm şi să fim pregătiţi în cazul în care. În această optică, un părinte care nu-şi vaccinează copilul este la fel de odios ca un cetăţean care nu-şi achită din vreme o pensie privată sau nu are o asigurare medicală. Ce-i aia, să ai tu grijă de tine? Cum adică, nu ai încredere în sistem? În epoca ce iubeşte cel mai mult libertatea, avem oroare de oamenii care şi-o asumă de-adevăratelea.

Practica vaccinală este rodul intervenţionismului şi al consecinţelor lui. Cu alte cuvinte, este parte din credinţa că fără noi nu se poate, că fără activitatea noastră inteligentă natura se gripează ca un motor neuns şi începe o apocalipsă evitabilă prin planificarea birocratică riguroasă. Aţi auzit adeseori pe proprietarii de livezi că “dacă nu stropeşti” (adică fără chimizare) nu mănânci fructe? În general agricultura de tip industrial este o ilustrare perfectă a atitudinii intervenţioniste: fără biocide nu există mâncare. Da, e otrăvită mâncarea, ni se spune cu falsa înţelepciune a celui care ştie când să facă un compromis, dar numai aşa se poate. Pentru foarte mulţi oameni intervenţionismul are o aură pozitivă pentru că este sinonim cu activitate, seriozitatea şi implicarea. De fapt, de cele mai multe ori este vorba de agitaţie prostească şi arghirofilie. Masanobu Fukuoka, cercetătorul japonez care a redescoperit agricultura naturală şi ne-a lăsat nişte cărţi admirabile pe această temă de mare actualitate, compara agricultura industrializată cu activitatea unui om care-şi zideşte geamurile pentru a avea intimitate în timpul zilei, lucru care îl bucură foarte tare. Numai că apoi constată că în casă e întuneric tot timpul, şi văzând asta urcă pe acoperiş şi face o gaură pe unde intră lumina, lucru care îl bucură foarte tare. Numai că la prima ploaie, şi apoi la următoarele, casa se inundă cu apă, fapt care îi creează un mare disconfort, drept pentru care urcă pe acoperiş şi pune deasupra o umbrelă, scăpând de efectele nedorite ale ploii, lucru care îl bucură foarte tare. Fireşte, iarna pe acolo se pierde căldură, şi tot aşa, omul nostru, lucrează perpetuu pentru a rezolva problemele pe care tot el le produce pentru a rezolva probleme fabricate anterior.

Masanobu Fukuoka a scris despre agricultură, dar cred că această parabolă se aplică şi la medicina industrializată, inclusiv la vaccinuri. Există voci în lumea medicală care spun că vaccinurile au creat noi boli, care nu existau anterior, dintre care cea mai cunoscută ar fi autismul. Dacă vă îndoiţi de puterea medicinei industriale de a veni la pachet cu boli noi, este suficient să vă gândiţi la bolile autoimune, a căror conexiune cu vaccinurile de nouă generaţie nu mai constituie un secret pentru lumea medicală şi nici pentru cei ai căror copii le-au căzut victime. Iar acestea nu sunt decât câteva dintre bolile iatrogene, adică “acele boli care nu ar fi apărut dacă tratamentul solid şi profesionist recomandat nu ar fi fost aplicat” (Ivan Ilitch, Medical Nemesis). Nu e vorba, aşadar, de boli apărute în urma unor diagnostice eronate sau a unor terapii inadecvate, ci chiar preţul medicinei alopate. De exemplu, dacă în 1967 se constata că chirurgii americani fac un număr dublu de operaţii per capita faţă de chirurgii britanici, asta denotă o preferinţă faţă de intervenţiile cele mai agresive, mai riscante şi mai costisitoare pentru bolnav, în detrimentul unor abordări mai rezonabile (Sharpe Virginia, Medical Harm). Infecţiile nosocomiale sunt infecţii intraspitaliceşti, nu le poţi găsi nicăieri decât acolo unde mergi ca să te vindeci.

La Ralph Borsodi, istoric american al tehnicii, am dat de cea mai scurtă şi cuprinzătoare teorie a imunizării naturale. În anii 30 ai secolului trecut, în care a scris Flight from the City, vaccinurile deja făceau ravagii, iar mintea lui iscoditoare nu putea rata acest aspect. În cazul în care n-aţi auzit de Ralph Borsodi, este cel care ne-a lăsat, printre altele, observaţia următoare: este adevărat că producţia industrială este mult mai rentabilă decât cea meşteşugărească, atât în termeni de timp cât şi de costuri, dar tot ceea ce se câştigă prin industrializare se pierde negreşit la nivel de distribuţie, astfel încât bilanţul final nu este nici măcar zero, ci negativ, pentru că produsul industrial, spre deosebire de cel meşteşugăreasc, este negreşit mai prost calitativ. Iar exemplul este de şcoală: un cearceaf făcut manual poate fi utilizat 30 de ani, unul industrial 3-5 ani, iar ieftinirea prin producţia industrială este înghiţită de distribuţie, produsul ajungând în final la acelaşi preţ sau mai scump. Acesta a fost Ralph Borsodi, un intelectual din rasa celor deosebit de rezistenţi la beţia cu apă rece care face ravagii în zilele noastre. Lecţia lui pentru noi este una foarte clară: ceea ce ne este livrat ca un mare succes este de fapt atât de scump plătit încât în final trebuie să vorbim despre o mare pierdere. Cred că merită aplicată şi in cazul medicinei noastre care nu pregetă să se vrea stăpana noastră.

Înainte de Marea Depresiune din SUA (1929-1933), Ralph Borsodi şi-a cumpărat împreună cu familia o mică fermă aflată la ceva distanţă de oraş. A cultivat o grădină, a crescut nişte păsări, o capră şi un porc, a întreţinut o livadă şi un colţ de pădure. Nu şi-a vaccinat nici copiii, nici animalele. Nu a considerat că trebuie să ucidă orice formă de viaţă pentru a avea fructe şi legume pe masă. Dimpotrivă, a ţinut să contribuie la sănătatea solului pentru a se bucura de abundenţa care decurge din aceasta. A ajuns, pe această cale empirică, la concluzia că un sol viu este cea mai bună protecţie pentru oamenii care se bucură de roadele lui. La acestea se adaugă: armonia familială, apa curată şi igiena firească (deci nu sterilizare, dar nici mizerie, ci curăţenie). Putem spune că nu a descoperit nimic din ceea ce umanitatea nu ştia deja, e vorba doar de o reamintire. De fiecare dată când am dat acest exemplu vacciniştilor, am primit următoarea replică: “Dar nu mai putem avea aşa ceva în zilele noastre.” În opinia lor, dacă am falsificat mediul înconjurător, atunci vaccinurile ar fi o soluţie imposibil de evitat, o salvare. Şi acest punct de vedere este ilogic, pentru că nu poţi spune că adăugând poluare rezolvi problema poluării.

Abordarea pe care o presupune imunizarea naturală este diametral opusă celei promovate de medicina alopată, pentru că nu presupune să ne luptăm cu vreo bestiolă, ci să coabităm cu mediul. La fel, în agricultura ecologică, oricum s-ar numi ea, nu se pune problema să exterminăm nimic, ci să trăim împreună. Constatarea este simplă: ceea ce numim dăunători în agricultură sunt specii care, dacă nu proliferează exponenţial, îşi au locul lor în ecosistemul general. Altfel spus, nu lăcustele sunt duşmanii recoltelor, ci proliferarea lor exponenţială. Agricultura curată începe de la întrebarea: în ce condiţii o specie îşi pierde rostul ei în echilibrul ecologic şi se înmulţeşte până când ne ameninţă recoltele? Nu împotriva ei trebuie să ne luptăm, ci împotriva cauzelor dezechilibrului. Nu trebuie să eliminăm pe nimeni pentru a trăi noi, tocmai pentru că eliminarea prin sterilizare are consecinţe dramatice pentru toţi. Revenind la problema noastră, de ce n-ar fi virusurile, bacteriile şi microbii utili pentru un sistem imunitar dezvoltat natural?

Medicina descoperă de puţină vreme că suntem “colonizaţi” cu miliarde de fiinţe invizibile care, fără să ne întrebe nimic, ne fac servicii. Joshua Lederberg, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1958, a elaborat termenul de microbiom. Fără acei microbi numiţi eufemistic “flora intestinală” şi care ne invadează în primele 24 de ore de la naştere, digestia noastră ar fi cu neputinţă. Ba, mai mult, se pare că inclusiv modalitatea naşterii ar influenţa, pentru totdeauna, raporturile omului cu hrana: copiii născuţi prin cezariană au acces la o floră mult mai săracă şi vor avea probleme digestive, inclusiv predispoziţie pentru diabet şi obezitate. Miquel Porta, în Dictionnary of Epidemiology, consideră că omul este rezervor de virusuri chiar fără să fie propriu-zis bolnav: holeră, febră tifoidă, meningită meningococică, poliomelită, rujeolă, varicelă, variolă. Pentru oamenii de ştiinţă nu este clar de ce, deşi suntem purtători, îmbolnăvirea nu are loc întotdeauna: “Cunoaşterea noastră despre infecţii a devenit mult mai detaliată de la dezvoltarea bacteriologiei şi a teoriei germenilor de la sfârşitul secolului XIX, dar circumstanţele agent-gazdă-mediu se schimbă frecvent şi apar continuu noi organisme. Relaţiile sunt întotdeauna dinamice şi de obicei extrem de complexe; este rareori posibil să înţelegem fiecare pas din proces, adesea dificil să evaluăm probabilitatea apariţiei infecţiei, şi întotdeauna o bătălie să ţinem pasul cu schimbările şi să ne aflăm cu un pas înaintea lor, sau măcar cu un pas în urmă.” (Penny Webb şi Chris Bain, Essential Epidemiology). Cazuri de oameni seropozitivi dar a căror boală nu degenerează nu sunt nici pe departe unice.

Realitatea pe care oamenii de ştiinţă nu o ignoră, dar pe care propaganda medicală o ocultează iar vulgul nu se grăbeşte s-o înţeleagă, este aceea că agenţii bolilor de care vaccinurile se presupune că ne protejează sunt lângă noi, mai aproape decât multe lucruri pe care le considerăm aproape, iar dacă anumite condiţii nu le favorizează activitatea, boala nu se produce. Istoria marilor epidemii ne arată cum funcţionează acest lucru sub forma triadei: război – foamete – molime. Oamenii stresaţi, dar stres autentic, nu ceea ce numim noi când ne alintăm nemulţumiţi de micile frustrări cotidiene, oamenii agresaţi de absenţa celor dragi, de şocuri psihice şi fizice, de derutarea adusă de refugierea din faţa unei armate de agresiune, devin foarte fragili în faţa îmbolnăvirilor în masă. Dacă la asta se adaugă foametea endemică în timpul războaielor prelungite, este nevoie de foarte puţin pentru ca o populaţie să fie secerată de o epidemie autentică. De exemplu, în cazul ciumei, faptul că lumea şobolanilor şi lumea oamenilor se suprapuneau nepermis de mult (oamenii dormeau pe paie, direct pe sol, şobolanii treceau peste ei în timpul nopţii şi adesea îi muşcau) a dus la epidemii rămase în istorie.

Dr. Christa Todea-Gross, în Vaccinurile: Prevenţie sau boală. O nouă patologie pediatrică, pune următoarea întrebare: cărui vaccin trebuie să-i mulţumim pentru eradicarea ciumei? Niciunuia, pentru simplul motiv că, în momentul în care Louis Pasteur făcea primele încercări în domeniu, ciuma dispăruse demult. Nu este greu să înţelegem că datorăm acest lucru construcţiilor moderne care au creat bariere între lumea noastră şi cea a şobolanilor. Altminteri, faptul că îmbolnăvirile celor mai periculoase dintre maladiile contagioase intraseră în declin înainte de introducerea vaccinurilor nu constituie un secret pentru nimeni: “Totuşi, merită menţionat faptul că, în Occident, cea mai mare scădere a mortalităţii din cauza bolilor infecţioase precum TBC, pneumonia şi difteria a avut cu mult timp înainte ca tratamentele specifice sau vaccinurile să fie disponibile.” (Penny Webb şi Chris Bain, Essential Epidemiology). Numeroşi sunt medicii precum eminentul bacteriolog René Dubos care, încă din 1960, reproşează medicinei că-şi supraestimează puterea şi denunţa tendinţa, în mediile medicale, de a trece sub tăcere importanţa accesului la apa potabilă, a dezvoltării sistemelor de canalizare şi a tratamentului gunoiului menajer, precum şi a efectelor dezvoltării spectaculoase a nivelului de viaţă (René Dubos, Mirage of health).

Să recapitulăm: teoria vaccinurilor este o naraţiune care solicită în mod religios credinţa (Eric Voegelin ar trece-o în categoria “gnozelor contemporane”), dar care se bucură de succes, în ciuda caracterului ei profund ilogic, pentru că se potriveşte cu ceea ce ştim noi despre relaţia dintre om şi lume, adică violenţă şi excluziune. Riscurile vaccinale sunt tolerabile în ochii medicilor, a căror sensibilitate s-a uzat din cauza prea deselor întâlniri cu bolile iatrogene, dar intolerabile pentru părinţii care vor să apeleze la alte metode de formare a imunităţii naturale, inclusiv prin întâlnirile cu bolile copilăriei şi imunitatea pe viaţă creată de acestea. Dacă omul nu suferă o agresiune majoră prelungită (stres, înfometare, expunere la frig), coabitarea cu agenţii patogeni nu este urmată de îmbolnăvire. A pune pe seama campaniilor de vaccinare restrângerea numărului de îmbolnăviri poate fi făcut numai dacă din tabloul statistic excludem cu bună ştiinţă variabile importante: creşterea nivelului de trai, diversificarea alimentaţiei, eliminarea războiului din anumite părţi ale lumii. 

Bibliografie:

Borsodi R., Flight from the City, Soil and Health Library, 1933;
Dubos R., Mirage of Health, Allen and Unwin, 1960;
Fukuoka M., The One-Straw Revolution, Appropedia;
Illich I., Medical Nemesis. The Expropriation of Health, Pantheon Books, New York, 1976;
Sharpe V. A., şi Faden A. I., Medical Harm: Historical, Conceptual, and Ethical Dimensions of Iatrogenic Illness, Cambridge University Press, 1998;
Todea-Gross, Christa, Vaccinurile: prevenţie sau boală. O nouă patologie pediatrică, cu o prefaţă de prof. univ. dr. Pavel Chirilă, Editura Christiana, Bucureşti, 2012;
Webb, P., şi Bain, C., Essential Epidemiology, Cambridge University Press, 2011;

91 de comentarii:

  1. FELICITARI pentru articol! Foarte bine argumentat!
    As vrea sa va povestesc despre rotavirus si modificarile suferite de acesta dupa introuducerea vaccinarii.
    Baiatul meu cel mare, care are acum 18 ani, a avut niste sensibilitati alimentare cand era bebelus, ne-am chinuit mult cu el, mai ales dupa intarcare (1 ani si 4 luni). Pentru ca nu dadeam de cap bolii, m-am apucat sa studiez tratate de medicina pentru ca literatura medicala pentru public nu prea era pe atunci. Aveam prieteni studenti la medicina, asa ca m-au aprovizionat cu manualele si cartile dupa care studiau. Un lucru pe care mi-l amintesc clar este ca am citit despre infectia cu rotavirus cum ca o fac majoritatea copiilor (un procent mare, in jur de 90%) pana in 3 ani si restul pana la 5 ani, cand practic toti s-au intalnit cu boala si devin imuni pe viata.
    In cativa ani lucrurile s-au schimbat: cand am fost internata in spital cu cel de-al doilea copil care isi fracturase mana urat si a avut nevoie de operatie, in salon aveam si o fetita de 2 ani internata pentru displazie de sold. Fetita a facut infectie cu rotavirus, diagnostic pus de medicii pediatri din spital... si l-am luat si noi, adica eu, fiul meu de 8 ani si altii din salon. Am venit acasa si am imbolnavit toata familia (copii mari si adulti).

    Ce am banuit eu si mi s-a confirmat mai apoi, e faptul ca introducerea vaccinului a dus la aparitia unor mutatii, pentru ca au inceput sa se imbolnaveasca familii intregi, fapt confirmat de o prietena pediatra, care e cat se poate de provaccin. Ea mi-a zis ca observatia mea e corecta. Desi se stia ca rotavirusul da imunitate pe viata, de cand s-a introdus vaccinul la spital intalneste mereu familii intregi imbolnavite. Practic acum, chiar daca faci boala, imunitatea obtinuta e doar temporara... o fi bine asa? Lasand la o parte faptul ca multi copii vaccinati fac o forma serioasa a bolii, necesitand spitalizare, chiar imediat dupa vaccinare... asta in conditiile in care, in trecut, cand nu aveam vaccin, desi rotavirusul dadea o gastro-entero-colita urata, aceasta era in marea majoritate a cazurilor tratabila la domiciliu.

    RăspundețiȘtergere
  2. Albrecht P, Ennis FA, Saltzman EJ, et al. Persistence of maternal antibody in infants beyond 12 months: mechanism of vaccine failure. J Pediatr 1977;91:715-18.

    NEONATAL IMMUNIZATION
    The evidence to date is that immunization of neonates with many viral antigens is safe. The occurrence of unanticipated,serious, adverse reactions to primary immunization of infantswith vaccine candidates, such as the formalin-inactivated RSV(respiratory syncytial virus) preparation and a high-titer measles virus vaccine, suggest that GREAT CAUTION is needed in studies of subjects in this age group.Immunization at this age does NOT often elicit vigorous immune responses.

    TRANSFER OF ABS FROM MOTHERS
    TO INFANTS
    The principal method of transfer of Abs from human mothers
    to infants is via the transplacental route. The IgG1 subclass of Abs(Antibodies) is preferentially transferred, with little IgM, IgA, or IgE
    transferred. The placenta is not a simple permeable membrane;
    rather, it is a complex tissue with multiple cell layers and cell types that use regulated transport mechanisms.Transfer of Abs begins at∼28 weeks gestation in humans,and the quantity of maternal Abs in fetal circulation increases until the time of birth. Total and Ag-specific Ab levels, such as RSV-F or -G Ab titers, are lower in premature infants than they are in full-term infants .

    BREAST MILK ABS
    Human breast milk contains a large quantity of Abs, especially secretory IgA molecules, that have been trancytosed into breast milk via the polymeric immunoglobulin receptor [10]. Some,but not all, epidemiological studies have suggested that breast
    feeding has a protective effect on the rate of respiratory illness caused by RSV [11, 12]. This effect is often attributed to Ab-mediated protection, although the mechanism and site of action of such Abs are unclear. Confounding variables, such as voluntary limitation of exposure to potentially infectious persons during the first 3 months of life, make these studies difficult
    to interpret. The relatively weak effect of breast feeding in the epidemiology studies suggests that breast milk Abs are not a principal mechanism of Ab-mediated protection against respiratory viruses in infants.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In fiecare an avem cam 1800 de copii VACCINAATI care mor anual. La ficare 5 ore un copil mai mic de un an , VACCINAT, moare. Unde sunt ziarele de nu-i vad???

      Ștergere
  3. https://oup.silverchair-cdn.com/oup/backfile/Content_public/Journal/cid/33/10/10.1086/322971/2/33-10-1720.pdf?Expires=1495540127&Signature=HiPDNjuMlE56gPsmtUIPwP6B5h0Vv44qsXlPXS5OXPMmicOq-g6DrF0vn43YP3SP5HYimorKaOiD4i56gfxbgJlvhGhGyUWFwE3YF-oSsq-DmWcWSbmrNGlJQvAba6sbCwZx4PD9NiC2R025-~Vy7FASaAgx0pUTHY~EFSGZTSRZrxjezNLswD1-nbM~Yb08hFEEWFvNzhtO-wpBYgzdZYzbgdKi6iLj3DzreM~c1B2ohi6YOEB7S30K~YF1358O8MM-jb6T5RuUiMGmbvoKufzeG8QLm~1bHgCchF6J~S6yy4EgPmyhDwrvin29wc7mSEf25tMnRATA4uhDYqMwAA__&Key-Pair-Id=APKAIUCZBIA4LVPAVW3Q

    RăspundețiȘtergere
  4. "Ajunşi aici, este drept să începem să ne punem nişte întrebări: prin ce mecanism misterios cei nevaccinaţi continuă să supravieţuiască deşi sunt invadaţi de virusuri? Dacă sunt atât de letali, de ce nu mor cei nevaccinaţi la prima pală de vânt, la prima rază de soare?"

    Nu stiu cum puteti sa adresati asemenea intrebari retorice si pline de non-sens.. Inteleg multe pareri si idei legate de vaccinarea din prezent, dar a CONTESTA mortalitatea in randul oamenilor de-a lungul instoriei deja o sa o numesc efectiv rea-vointa din partea dumneavoastra.

    Variola a ucis milioane de oameni, iar chinezii au fost primii care au venit cu ideea de a imuniza populatia prin folosirea unor cojite de la bolnavi facute pulbere si administrare oamenilor.
    Nu mai spun de alte microorganisme letale.. viribonul holeric, tifosul si alte boli care au masacrat populatia.

    Cititi, va rog, despre viata lui Ioan Cantacuzino, poate ca fiind roman de-al nostru o sa percepti altfel informatia.

    Niciun om de stiinta nu a spus vreodata ca infectarea virala duce automat la moarte. Niciun om de stiinta nu a spus ca un copil nevaccinat va muri. Totul tine de riscuri, la fel cum un fumator poate trai bine-mersi pana la 80 de ani fara sa faca vreun neoplasm.

    E atat de usor sa stam in fata calculatorului si sa alegem ce informatii dorim noi sa citim, fara sa ne amintim ca acum 50-100 de ani din 7 frati traiau 2-3 desi mancau sanatos la tara, nu era poluare si etc etc. "Hai sa ne intoarcem la Natura" este un indemn frumos, dar asta nu inseamna sa inchidem ochii in fata realitatii.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Putem estima ca vaccinarea antivariolica a ucis de vreo 15 ori mai multi oameni decat variola!
      Am explicat la conferinta. Cu surse istorice. Cititi-le!
      http://www.lionmentor.ro/blog/229-variola

      Ștergere
    2. EPIDEMIE LA VACCINATI 33.000 de cazuri de rujeola si 21 de copii decedati.
      Measles Epidemic in Romania, 1996-1998: Assessment of Vaccine
      Effectiveness by Case-Control and Cohort Studies
      Karen A. Hennessey,
      1
      -
      2
      Nicolae lon-Nedelcu,
      3
      Maria-Dorina Craciun,
      3
      Flores Toma,
      3
      Wendy Wattigney,
      4
      and
      Peter M. Strebel
      1
      A measles epidemic occurred in Romania with 32,915 cases and 21 deaths reported between November 1996 and June 1998, despite high vaccination coverage since the early 1980s. Most cases were unvaccinated children aged <2 years and vaccinated school-aged children. A case-control study among preschool children
      and a cohort study among primary-school children were conducted to estimate effectiveness of Romanian-produced measles vaccine, and to evaluate age at vaccination and waning immunity as risk factors for vaccine
      failure.
      Both studies indicated that measles vaccine was highly effective. One dose reduced the risk for measles by 89% (95% confidence interval (Cl) 85, 91); two doses reduced the risk by 96% (95% Cl 92, 98). Children
      vaccinated at <1 year of age were not at increased risk for measles compared with children vaccinated at £1
      year. Waning immunity was not identified as a risk factor since vaccine effectiveness was similar for children vaccinated 6-8, 9-11, and 12-14 years in the past. Because specific groups were not at risk for vaccine failure,
      an immunization campaign that targets all school-aged children who lack two doses may be an effective strategy for preventing outbreaks. A mass campaign followed by increased first-dose coverage should provide the
      population immunity required to interrupt indigenous measles virus transmission in Romania.
      Am J Epidemiol
      1999;150:1250-7.
      disease outbreaks;

      Ștergere
  5. În primul rând mă bucur că ați scris un text atât de alambicat - frumos scris și pe placul meu - dar amestecat, greu de procesat și cu siguranță citit pe sărite de mulți.

    De ce spun asta? Pentru că unii au și preluat textul și numaidecât v-au pus în fața numelui cuvântul „profesor” (să vadă mămicile ce crede un „profesor”) și îl dau de-a dura prin rețelele de socializare. Foarte bine - facem parte dintr-o societate liberă. Însă, ca unul care consideră că acest gen de acțiuni pot avea efecte nefaste la nivel de sănătate publică, mă bucur că ați scris un text greu digerabil pentru anumite minți. Se vede că vă selectați cititorii.

    Apoi, legat de conținut, este remarcabil cum intrați în problemele legate de filosofia științei discreditând implicit procesele științifice care stau la baza cercetării legate de vaccinuri, pentru ca mai apoi să concluzionați fără urmă de scepticism nu doar că vaccinurile sunt ineficiente, dar că sunt și periculoase.

    Oare concluzia dumneavoastră nu este cel puțin la fel de înrădăcinată în „narațiune”? Oare pe ce vă sprijiniți pentru a trage concluzia odată ce ați înghesuit întreaga cunoaștere într-un borcan al narațiunii momentului?

    Dacă ar fi să pretindem coerență textului dumneavoastră la asta s-ar ajunge: orice credință face parte dintr-o narațiune cu timp de viață limitat. Dacă e așa, nu văd de ce ați socoti crezurile anti-vaxerilor ca fiind mai justificate decât celelalte.

    Aș mai spune că acest text este unul bine scris („ați grăit frumos”) însă nu trece nici cel puțin de standardele pe care le-ați impus în propria introducere. Sau mai pe românește: „v-ați dat cu stângul în dreptul”.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    2. Ce va deranjeaza domnule la oamenii care nu doresc sa se vaccineze??? Mergi pe arborele tau genealogic si vezi CATI vaccinati gasesti? .... Ce deranjeaza cel mai tare e viclenia acestor conducatori ai MS care se folosesc de cei 2000 de copii ,care mor ANUAL, incercand sa-i treaca ,subtil,in tabara nevaccinatilor. De cand e ingrijorat asa ade tare MS de situatia rromlor,sau popular tigani ,de CAND??? de 1 an ? Majoritatea acestor copilasi SUNT vaccinati cu alte vaccinuri dar nu se face referire la asta niciodata,e CORECT? Un vaccin iti afecteaza starea de sanatate de aia cand esti racit nu faci vaccin. Acei copii sunt subponderali,malnutriti si mai si fac parte majoritatea din etnia rroma,care stim cu totii cat de greu o duc ,cum sa-i intepi fara sa tii cont daca poate duce o forma"USOARA" de boala?. De ce nu se folosesc banii celor care nu se vaccineaza in scopuri nobile de ajutorare acelor nevoiasi???

      Ștergere
    3. @ Marius Fersigan, atunci cand concluzionez, asa cum spui, "fara urma de scepticism" ca vaccinurile sunt periculoase, ma intemeiez pe urmatoarele afirmatii selectate din studii stiintifice intreprinde de medici. Si ma mai intemeiez pe ceva ce vei citi in episodul 3 al acestei suite de texte:

      • “Cele mai multe dintre efectele secundare atribuite vaccinurilor sunt uşoare, acute şi trecătoare. Cu toate acestea, reacţii rare, cum ar fi hipersensibilitatea şi inducerea de autoimunitate, apar, în mod cert, şi ele pot fi severe sau chiar fatale. Prin urmare, faptul că vaccinurile se administrează la miliarde de oameni, fără un screening preliminar pentru depistarea susceptibilităţilor subiacente este de natură să ne îngrijoreze.” (Yehuda Shoenfeld, medic imunolog la Centrul Zabludowicz pentru Boli Autoimune, Centrul Medical Sheba, Tel Hashomer, Israel, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 15)

      •“Medicii trebuie să fie conştienţi de faptul că, la anumite persoane, vaccinările pot declanşa manifestarea unor boli autoimune grave, potenţial debilitante şi chiar fatale. [...] Necesitatea administrării unui mare număr de vaccinuri într-o perioadă scurtă de timp ar trebui şi ea analizată, deoarece efectul de tip adjuvant al vaccinărilor multiple sporeşte riscul manifestărilor adverse de tip autoimun şi inflamator post-vaccinare.” (Yehuda Shoenfeld, medic imunolog la Centrul Zabludowicz pentru Boli Autoimune, Centrul Medical Sheba, Tel Hashomer, Israel, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 19)

      •“Vaccinările multiple administrate într-o perioadă scurtă de timp în zona Golfului Persic [la soldaţii americani – nota noastră] au fost recunoscute ca principalul factor de risc pentru Sindromul Războiului din Golf.” (Eita Israeli, medic imunolog la Centrul Zabludowicz pentru Boli Autoimune, Centrul Medical Sheba, Tel Hashomer, Israel, Miri Blank, profesor la Catedra de Cercetare a Bolilor Autoimune Laura Schwarz-Kipp, Facultatea de Medicină Sackler, Universitatea din Tel Aviv, Tel Aviv, Israel, Yehuda Shoenfeld, medic imunolog la Centrul Zabludowicz pentru Boli Autoimune, Centrul Medical Sheba, Tel Hashomer, Israel, “Rolul Adjuvanţilor în Infecţii şi Autoiumunitate”, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 37)

      •“Dat fiind că efectele adverse exercitate de adjuvanţi sunt un fapt recunoscut, toată lumea este de acord că este nevoie de adjuvanţi mai siguri pentru vaccinurile viitoare. [...] Cu mici excepţii, sarea de aluminiu rămâne principalul adjuvant aprobat pentru uz uman, în majoritatea ţărilor din lume. [...] există o cerere mare şi nesatisfăcută de adjuvanţi mai siguri şi mai eficienţi, pentru uz uman.” (Eita Israeli, medic imunolog la Centrul Zabludowicz pentru Boli Autoimune, Centrul Medical Sheba, Tel Hashomer, Israel, Miri Blank, profesor la Catedra de Cercetare a Bolilor Autoimune Laura Schwarz-Kipp, Facultatea de Medicină Sackler, Universitatea din Tel Aviv, Tel Aviv, Israel, Yehuda Shoenfeld, medic imunolog la Centrul Zabludowicz pentru Boli Autoimune, Centrul Medical Sheba, Tel Hashomer, Israel, “Rolul Adjuvanţilor în Infecţii şi Autoiumunitate”, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 39)

      Ștergere
    4. •“De fapt, adjuvanţii sub formă de săruri de aluminiu se utilizau pe scară largă în vaccinuri, deşi mecanismul lor de acţiune nu este, nici astăzi, pe deplin înţeles. [...] Charles Janeway Jr a numit adjuvanţii “secretul întunecat” [sublinierea autorului] al imunologilor.” (Quan M. Nhu şi Noel R. Rose de la The Johns Hopkins Medical Institutions, The W. Harry Feinstone Department of Molecular Microbiology and Immunology, Center for Autoimmune Disease Research and Department of Pathology, Baltimore, MD, USA, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 43)

      •“Un număr tot mai mare de dovezi demonstrează că adjuvanţii şi conservanţii incluşi in vaccinuri pot nu numai să intensifice stimularea antigenică, dar, de asemenea, pot induce autoanticorpi, inflamaţie şi răspunsuri imune aberante, declanşând manifestări autoimune evidente, cum ar fi artrita, leziunile neuronale, encefalita, miocardita şi vasculita.” (Nicola Bassi, Mariele Gatto, Anna Ghirardello şi Andrea Doria, de la Secţia Reumatologie, Departamentul pentru Medicină, Universitatea din Padua, Italia, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 56)

      •“[...] vaccinurile afectează cu predilecţie Sistemul Nervos Central. În ciuda acestor informaţii, atât industria farmaceutică, cât şi agenţiile de reglementare a medicamentelor susţin în continuare că concentraţia în care este folosit Al în vaccinuri nu reprezintă un real pericol. [...] Al este cel mai abundent element neurotoxic din scoarţa pământului şi este biodisponibil oamenilor pe scară largă [...]. Este prezent în mult surse de apă potabilă, ca aditiv alimentar, în multe cosmetice şi în multe farmaceutice, inclusiv în vaccinuri. [...] Cercetările arată mai degrabă faptul că Al este toxic la mai multe niveluri. Este o neurotoxină [...] şi o imunotoxină [...], în acelaşi timp în care se manifestă şi ca pro-oxidant [...] şi pro-inflamator. [...] În plus, Al întrerupe procesul endocrin [...], încetineşte metabolismul glucozei [...] şi interferează cu multe alte procese celulare esenţiale, cum ar fi homeostaza calciului [...].” (Lucija Tomljenovic, de la Neural Dynamics Research Group, University of British Columbia, Vancouver, BC, Canada, şi Christopher A. Shaw, de la Department of Ophtalmology and Visual Sciences, Program in Experimental Medicine, Program in Neuroscience, University of British Columbia, Vancouver, BC, Columbia, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 66)

      •“Neurotoxicitatea Al se manifestă în mod uzual prin deficienţe de învăţare, de memorie, de concentrare şi de vorbire, prin afecţiuni ale controlului psihomotor, intensificarea crizelor şi modificări comportamentale (ex: confuzie, anxietate, activităţi repetitive şi tulburări ale somnului). După 101 ani de dezinteres general faţă de temerile profetice ale lui Gies [într-un studiu din 1911, Dr. William Gies, după 7 ani de teste pe oameni şi animale, avertiza în privinţa neurotoxicităţii aluminiului – nota noastră], trebuie să reevaluăm consomul nostru crescut de Al. Această nevoie este subliniată şi de dovezile nou-apărute, care leagă Al de spectrul bolilor neurologice care bântuie secolul XXI, inclusiv Alzheimer [...], scleroza laterală amiotrofică/demenţa parkinsoniană [...], scleroza multiplă [...], din spectrul autismului şi al deteriorării neurologice la copii [...].”(Lucija Tomljenovic, de la Neural Dynamics Research Group, University of British Columbia, Vancouver, BC, Canada, şi Christopher A. Shaw, de la Department of Ophtalmology and Visual Sciences, Program in Experimental Medicine, Program in Neuroscience, University of British Columbia, Vancouver, BC, Columbia, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 67)

      Ștergere
    5. •“[...] siguranţa folosirii Al în vaccinuri a fost scăpată din vedere de către autorităţile de reglementare. [...] ar trebui să fie evident faptul că acele căi de expunere care ocolesc barierele de protecţie ale tractului intestinal (TGI) şi/sau ale pielii vor necesita o cantitate mai mică de Al pentru a genera un rezultat toxic. [...] compuşii de aluminiu au potenţial de a afecta sistemul reproductiv şi sistemul nervos aflat în dezvoltare, chiar şi în doze mai mici decât cele stabilite [...]” (Lucija Tomljenovic, de la Neural Dynamics Research Group, University of British Columbia, Vancouver, BC, Canada, şi Christopher A. Shaw, de la Department of Ophtalmology and Visual Sciences, Program in Experimental Medicine, Program in Neuroscience, University of British Columbia, Vancouver, BC, Columbia, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 68-69)

      •“Un alt aspect care merită subliniat este acela că bioacumularea de Al în creier poate avea loc într-un ritm foarte lent, în condiţii normale, aceasta fiind o posibilă explicaţie a ideii preconcepute că acest adjuvant este, în general, bine tolerat, în ciuda potenţialului său neurotoxic ridicat. [...] Toate evidenţele clinice şi experimentale adunate până acum identifică cel puţin trei riscuri principale asociate cu Al din vaccinuri: 1. Poate persista în organism (până la 11 ani de la vaccinare); 2. Poate declanşa răspunsuri patologico-imunologice; 3. Îşi poate croi drumul în SNC, unde poate genera alte procese imunoinflamatorii dăunătoare, conducând la inflamarea creierului şi la disfuncţii neurale pe termen lung.” (Lucija Tomljenovic, de la Neural Dynamics Research Group, University of British Columbia, Vancouver, BC, Canada, şi Christopher A. Shaw, de la Department of Ophtalmology and Visual Sciences, Program in Experimental Medicine, Program in Neuroscience, University of British Columbia, Vancouver, BC, Columbia, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 72-73)

      •“Thimerosalul şi acetatul de fenilmercur sunt compuşi organici ai mercurului, folosiţi drept antiseptici şi conservanţi în picăturile de ochi şi în vaccinuri [...]. La fel ca metilmercurul, aceşti compuşi organici ai mercurului sunt descompuşi în mercur anorganic în organism [...]. Observaţiile clinice adunate de-a lungul multor ani indică faptul că expunerea la mercur poate produce scleroză multiplă şi alte boli autoimune.” (Vera Stejskal, Department of Immunology, University of Stockholm, Suedia, “Alergie şi autoimunitate cauzate de metale: un concept unificator”, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 84-85)

      Ștergere
    6. •“Frecventele reacţii adverse cauzate de vaccinarea antirubeolică sunt recunoscute încă de la sfârşitul anilor 1960. Vaccinul poate provoca viremie şi apariţia artralgiei tranzitorii (circa 25%), a artritei acute (<10%) şi chiar a artritei cronice (deşi rar). (Carlo Perricone, Reumatologie, Departamentul de Medicină Internă şi Specializată, Universitatea Sapienza din Roma, Italia, Guido Valesini, profesor la Catedra de Cercetare a Bolilor Autoimune Laura Schwarz-Kipp, Facultatea de Medicină Sackler, Universitatea din Tel Aviv, Tel Aviv, Israel, Yehuda Shoenfeld, medic imunolog la Centrul Zabludowicz pentru Boli Autoimune, Centrul Medical Sheba, Tel Hashomer, Israel, studiul “Vaccinul împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR): o triadă de autoimunitate”, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 176)

      •“Sindromul antifosfolipidic (SAFL) este o boală multisistemică autoimună, asociată cu pierderi fetale recurente, fenomene tromboembolice, trombocitopenie, precum şi cu tulburări neurologice, cardiace şi dermatologice [...]. Toate dovezile indică asocierea dintre diverse vaccinuri şi SAFL.” (Miri Blank, profesor la Catedra de Cercetare a Bolilor Autoimune Laura Schwarz-Kipp, Facultatea de Medicină Sackler, Universitatea din Tel Aviv, Tel Aviv, Israel, Paola Cruz-Tapias, Doctoral Program in Bomedical Sciences, Del Rosario University, Bogotá, Colombia, “Sindromul antifosfolipidic şi vaccinurile”, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 190-195)

      •“Fenomenele autoimune asociate cu vaccinurile au fost deja amplu documentate, şi inclus sindromul Guillain-Barré (SGB) (după vaccinul contra gripei porcine, din 1976), purpura trombocitopenică imună (după vaccinul contra rujeolei, oreionului şi rubeolei – ROR) şi miocardita (după vaccinare contra variolei) [...]. Printre vaccinurile implicate în patogeneza bolii autoimune, vaccinul contra virusului hepatic B (HBV) a atras o atenţie deosebită în ceea ce priveşte asocierea cu diverse boli autoimune [...], dintre care scleroza multiplă (SM) este cea mai importantă [...]. Tulburările neuromusculare, inclusiv SM, alcătuiesc cel mai mare grup de boli autoimune cu care a fost asociat vaccinul contra HBV [...]” (Daniel S. Smyk, Institute of Liver Studies, King’s College London School of Medicine at King’s College Hospital, London, UK, Lazaros I. Sakkas, Departamentul de Medicină, Şcoala de Ştiinţe ale Sănătăţii, Universitatea din Thessaly, Larissa, Grecia, Yehuda Shoenfeld, medic imunolog la Centrul Zabludowicz pentru Boli Autoimune, Centrul Medical Sheba, Tel Hashomer, Israel, Dimitrios P. Bogdanos, profesor la Catedra de Cercetare a Bolilor Autoimune Laura Schwarz-Kipp, Facultatea de Medicină Sackler, Universitatea din Tel Aviv, Tel Aviv, Israel, în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 199-201)

      Ștergere
    7. •“În ultimul deceniu, două vaccinuri (Gardasil şi Cervarix) au fost produse de companiile farmaceutice pentru prevenirea infecţiei cu HPV şi a morbidităţii asociate acesteia. [...] în actuala literatură postlicenţiere există numeroase rapoarte care dovedesc legătura dintre reacţii imune adverse şi vaccinurile HPV, inclusiv reacţii fatale. [...] De la introducerea ambelor vaccinuri (Gardasil în 2006 şi Cervarix în 2009), s-au raportat 21.301 de reacţii adverse la medicamente (RAM) către US Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS), dintre care 3310 reacţii grave (15,5%), incluzând 69 de decese, 760 dizabilităţi permanente şi 7834 prezentări la camera de gardă, la femei cu vârste între 6 şi 29 ani. [...] În ceea ce priveşte bolile autoimune, după aprobarea sa, vaccinarea contra HPV a fost asociată cu sindromul Guillain-Barré (SGB) [...], alte neuropatii demielinizante (scleroză multiplă, SM; encefalomielita acută diseminată, EMAD; mielita transversă, (MT), sindromul tahicardiei posturale ortostatice (STPO), lupus eritomatos sitemic (LES), insuficienţă ovariană primară (IOP), pancreatită, vasculită, purpură trombocitopenică şi hepatită autoimună. ” (Lucija Tomljenovic, de la Neural Dynamics Research Group, University of British Columbia, Vancouver, BC, Canada, şi Christopher A. Shaw, de la Department of Ophtalmology and Visual Sciences, Program in Experimental Medicine, Program in Neuroscience, University of British Columbia, Vancouver, BC, Columbia, studiul “Reacţii adverse la vaccinul împotriva virusului Papilloma uman), în lucrarea colectivă Vaccinurile şi autoimunitatea, Editura Christiana, 2016, pag. 217-220)

      Ștergere
    8. Vă înțeleg supărările: dacă socotiți că ar trebui să nutrim aceleași crezuri și păreri precum predecesorii.

      Dacă luăm de bun ce spuneți atunci nu vom găsi niște generații cu speranța de viață redusă și murind pe capete din tot soiul de infecții (pentru că vedeți dumneavoastră - nu au „crezut” nici în antibiotice). Apoi, pentru că nu și-au pus defel problema vaccinării, aceștia nu au nutrit nici opoziție față de vaccinuri (la fel cum nu se gândeau unde pot găsi un wifi sau acoperire 4G pentru a putea să-și împărtășească înțelepciunea cu restul lumii).

      Despre MS eu nu vă pot spune multe. Văd că dumneavoastră vă pricepeți la felul în care ar trebui să fie administrați „banii celor care nu se vaccinează” și că aveți informații pe care eu nu le am. Nu vă pot onora cu un răspuns elaborat pe această temă.

      Mai mult, eu nu pot califica mesajul dumneavoastră ca o replică articulată. Nu mă deranjează că v-ați vărsat supărările (chiar dacă pe lângă subiectul abordat de mine), dar nu-mi găsesc motivație să răspund punctual unor elemente care-mi par presărate la întâmplare.

      Sănătate vă doresc.

      Ștergere
    9. Mesajul de mai sus a fost adresat lui @
      micosevici. Acum văd că între timp s-au postat și altele.

      Ștergere
    10. @Radu Iliescu,

      Asta credem toți că facem. Că ne întemeiem părerile pe o fundație suficient de bună.

      Aici eu văd că intervine problema „aruncării copilului cu apa în care l-am spălat”.

      În comunitatea medicală (vaccinistă) nu se neagă efectele adverse ale vaccinurilor. Așadar dacă afirmați pur și simplu „vaccinurile au/pot avea efecte adverse” vă dau dreptate.

      Efectele adverse sunt cunoscute și prezentate publicului. Nu sunt ascunse sub vreun preș undeva. Faptul că în țara noastră există în general o problemă în comunicarea medic-pacient este însă o problemă importantă. La fel cum este o problemă faptul că unii medici au cunoștințe medicale neactualizate.

      Văd că aveți pregătit materialul pentru cea de-a treia parte, vă voi răspunde atunci punctual unde voi considera că este cazul.

      Acum aș aborda în schimb o problemă de fond.

      Pe de-o parte „răciți” supa științei și ne prezentați întreg corpusul actual științific drept un soi vremelnic de narațiune: și sunt de acord cu dumneavoastră parțial - sunt elemente în știință care evoluează, jocul științei se practică folosind probabilități, nimic nu este sigur în același fel în care sigur „un triunghi are trei laturi” și altele.

      Pe de altă parte, după ce ați măturat pe jos cu încrederea în care o putem avea în concluziile științei, vă apucați să vă folosiți de știință pentru a vă susține o anume teză (și vă rog faceți abstracție că ar fi vorba de subiectul vaccinării - am putea la fel de bine să vorbim despre infarctul miocardic sau despre fosfolipidele din membranele celulare).

      Acest demers ar putea fi unul plauzibil dacă, în cadrul unei dezbateri, folosiți pur si simplu armele interlocutorului pentru a-i arăta că regele e gol. Înțeleg această tehnică. Dar problema este că nu e vorba doar despre dezbatere: dumneavoastră, înțeleg, ați concluzionat pentru propria persoană că așa stau lucrurile - că vaccinurile sunt periculoase și ineficiente (sau, pentru a păstra lucrurile la nivel generic: ați luat de bune cel puțin anumite studii științifice).

      Și aici văd eu că există o problemă: ați putea să spuneți că studiile se contrazic și că, în calitate de filolog, filosof sau om de rând... aveți rețineri în a adopta o oarecare credință sau în formarea unei opinii. Dar dumneavoastră nu faceți acest lucru: dumneavoastră aveți se pare o balanță selectivă - ați ales din grămada de studii unele care par a favoriza o anume concluzie (și dintr-o dată știința - în acest caz - nu mai este o simplă narațiune) și le-ați ignorat pe toate celelalte (în dreptul cărora v-ați oprit să ne povestiți cum știința este de fapt o narațiune sortită pieirii și uitării).

      Aici văd eu tensiunea - și mi se pare că umblați cu ocaua mică.

      Așadar, ce este remarcabil: că ați găsit o minoritate de studii care susțin o anumită concluzie (sau par a susține - pentru că dacă intrăm în detalii vedem că dracul nu e atât de negru) și se pare că aveți o anume autoritate științifică la lucru - care e suficient de pregătită să pună sub preș orice nu convine concluziei anti-vacciniste și să iau drept legitime doar acele materiale care aparent acuză practica vaccinistă.

      Ați putea explica ce criterii de selecție folosiți? (altele decât faptul că folosiți un standard dublu).

      Muțumesc.

      Ștergere
    11. Țin să-mi exprim aprecierea pentru faptul că permiteți afișarea acestor comentarii ale mele.

      La alte case unde se exprimă opinii anti-vaccinare - acest soi de comentarii sunt degrabă îndepărtate, iar subsemnatul cenzurat pe veci.

      Ștergere
    12. @Radu Iliescu,

      Aș dori să vă ofer și un citat al autorului cărții de mai sus (citatul datează după publicarea cărții):

      "I would like to clarify that I am definitely not against vaccines! Vaccines are the best medical development that humankind has had in the last 300 years, and have helped to bring about almost complete eradication of some viral diseases." (sura: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3662178/)

      Am dorit să subliniez acest lucru pentru că am observat că întreaga paletă de „studii” medicale provin de fapt dintr-o singură sursă bibliografică. Nu am o problemă cu asta, dar dacă doriți să oferiți o viziune extinsă și informată probabil este indicat să parcurgeți mai multe surse (și în medicină în general nu luăm decizii doar în urma unui studiu sau în urma lucrărilor unui singur autor - de asta există peer-review și de multe ori repetări ale studiilor - pentru că nu prea ne convine să ne jucăm cu viața - mai ales că s-ar putea să aibă un accident copilul acelui cercetător „plătit” de Big Farma și să fie adus într-o sală de urgențe oarecare unde va primi același tratament ca întreaga prostime).

      Ștergere
    13. @Radu Iliescu,

      Pentru că doresc să investighez toate sursele, am început să citesc cartea pe care o propuneți ca bibliografie și din care vă inspirați pentru a afirma că vaccinurile sunt ineficiente și periculoase.

      Dacă citim de la început cartea (și nu căutăm să selectăm doar elemente care ne-ar ajuta să îndrugăm o pledoarie anti-vaccin) vom vedea că acești autori, cărora păreți să le dați credit din moment ce trageți concluzii în urma lucrărilor lor, subliniază:

      „The editors of this book are quite confident that vaccinations represent one of the most remarkable revolutions in medicine. Indeed, vaccines have been used for over 300 years and are probably one of the most effective strategies for preventing the morbidity and mortality associated with infections. Like other drugs, vaccines can cause adverse events, but unlike conventional drugs, which are prescribed to people who are ill, vaccines are administered to healthy individuals, which increases the concern over adverse reactions. Most side effects attributed to vaccines are mild, acute, and transient. Nonetheless, rare reactions, such as hypersensitivity and induction of autoimmunity, do occur, and can be severe and even fatal.”

      Chiar v-aș recomanda să includeți și această parte în materialul din partea a treia.

      Ștergere
    14. Foarte, foarte greu cenzurez opinia cuiva, si asta numai dupa ce injura consecvent doua zile la rand. Cata vreme avem opinii divergente, locul lor este aici, si nu sterg nimic. Sunt incantat ca, de cand am luat decizia de a ma inconjura de oameni care au si alte opinii decat cele pe care le exprim eu, n-a trebuit sa cenzurez decat un singur om.

      Da, masura mea nu se vede. Nu se vede pentru cine ma citeste acum. Si recunosc ca n-am fost foarte explicit in aceasta privinta. La o prima vedere, arunc anumite lucruri, pastrez cele care-mi convin.

      In episodul 3 lucrurile vor fi mai clare, pentru ca voi aborda problema medicinii industriale in ansamblul ei.

      Da, e adevarat, toti autorii inclusi in lucrarea colectiva editata de Yehuda Shoenfeld se declara vaccinisti convinsi, admiratori ai acestei proceduri, iar eu nu am mentionat acest lucru, nici nu o voi face, pentru ca nu il consider esential. Si asta pentru ca in spatele vaccinurilor se afla si o filosofie, pe care medicii o vad intr-un fel, iar eu ca non-medic o vad altfel, si modul pe care-l am eu de a privi lucrurile este corect, in vreme ce modul lor nu.

      Am expus punctul de vedere aici:

      https://radu-iliescu.blogspot.ro/2017/04/legea-care-va-veni.html

      Mi-a luat ceva vreme sa inteleg de ce exista aceasta divergenta. Adica de ce un medic, care este in principiu o persoana rationala, poate fi pro-vaccin, iar eu sunt anti. Am inteles releativ recent, in urma lecturilor despre bolile iatrogene. Am sa dezvolt.

      Ștergere
    15. Mulțumesc. Aștept partea a treia - unde poate vom avea (și) un schimb de idei pe tema filosofiei din spate (pentru că, aparent, ne uităm la aceleași lucruri și vedem ceva diferit).

      Ștergere
    16. @ Marius Fersigan
      Referitor la: ”Și aici văd eu că există o problemă: ați putea să spuneți că studiile se contrazic și că, în calitate de filolog, filosof sau om de rând... aveți rețineri în a adopta o oarecare credință sau în formarea unei opinii. Dar dumneavoastră nu faceți acest lucru: dumneavoastră aveți se pare o balanță selectivă – ați ales din grămada de studii unele care par a favoriza o anume concluzie.”

      Mi-am pus și eu problema ”balanței selective” referitor la propria mea experiență pe măsură ce, încet-încet am trecut dintr-o tabără în alta (de la pro- la contra-vaccin). Cât timp trebuie / pot / vreau să rezist unei opinii odată ce simt că începe să se definească? Și odată ce adopt o opinie, cum gestionez dinamica dintre confirmation bias și cercetarea onestă?

      În practică nu există această dilemă. Fie că ne îndoim de un anumit vaccin, sau de vaccinare în general, în practică nu există acel du-te-vino pe care-l putem avea în privința ideilor, pentru că nu poți dezvaccina așa cum te poți răzgândi. În practică nici nu poți fi ”așa și așa” și nici ”între și între”. Ca în bancul cu tipul care se duce la Paris să vadă statuia lui Henric al IV-lea. ”Era ecvestră?” îl întreabă un prieten. ”Așa și așa.”

      Dacă e vorba de formarea unei opinii, atunci această stare de ”reținere” pe care o sugerați drept preferabilă nu cred că este sustenibilă pe termen lung. Mi se pare legitim ca, după ce se cristalizează o opinie, să încercăm să-i menținem direcția prin integrarea preferențială a ideilor care o susțin. Măcar ca metodă de testare a opiniei să vedem dacă și cât timp ”ține”, dacă poate acumula destul suport. Mi se pare normal să tindem spre a rămâne consecvenți ultimelor idei sau evenimente care au avut un impact copleșitor asupra opiniei prezente (pentru un părinte poate fi reacția adversă a copilului la un vaccin), până în momentul în care ne lovim de ceva (și mai copleșitor) care ne face să ricoșăm în altă direcție.
      Nu spun că nu ar trebui să ne auto-analizăm motivele și metodele, ci că exercițiul introspectiv devine sinucigaș atunci când nu este efectuat de către ambele tabere. Ar însemna că unii ne tăiem craca de sub picioare, în timp ce alții își păstrează poziția neclintită pe creanga certitudinii tocmai pentru că nu-i pun sub semnul întrebării caracterul efemer, relativ și arogant.

      A rămâne suspendat întro-o stare de reținere poate deveni o piedică în calea acțiunii. Când propune legea vaccinării obligatorii, Guvernul nu ezită între două narațiuni, nu are rețineri (mai puțin Dragnea, ha, ha), Guvernul și-a consolidat o opinie pe care o va proteja tocmai printr-o balanță selectivă în strategiile sale de comunicare. Ca să conteste aceasta propunere de lege, anti-vaxerul nu poate veni de pe o poziție meta-narativă, oricât de fascinant ar fi ca exercițiu filosofic. Anti-vaxerul trebuie să se plaseze pe aceeași poziție de forță ca și interlocutorul său.

      Aștept cu mare interes partea a treia și comentariile aferente.

      Ștergere
    17. Eu nu am spus că reținerea sau evitarea formării opiniei este recomandată în orice circumstanță.

      Contextul comentariului meu este acela în care autorul a discreditat știința în general pentru ca mai apoi să se folosească tocmai de această știință pentru a-și forma o opinie cu privire la vaccinuri: în acest context am spus că odată ce se discreditează știința singura cale coerentă este cea a reținerii.

      Nu voi reproduce aici firul logic al comentariilor mele anterioare - vă rog să le parcurgeți cu mai multă atenție.

      Ștergere
  6. Breast-feeding protects against respiratory syncytial virus infections .
    Alaptarea protejeaza impotriva infectiilor provocate de virus sincitial. .............................................................https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1687881/pdf/brmedj00528-0016.pdf

    RăspundețiȘtergere
  7. Si cateva studii interesante ale populatiilor nevaccinate contra celor vaccinate, unde am cautat incidenta astmului si egzemei:
    https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1448377/
    https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3057555/

    In rezumat, incidenta astmului si alergiilor e mult mai mica in populatia nevaccinata, o informatie important pt mine care sufar de amandoua ca si restul familiei, boli care ma costa colosal ca tratamentele si analizele nu sunt decontate, si aduc vanzarea medicamentelor de top.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În rezumat, ambele studii pe care le-ați citat concluzionează:

      1) Our data suggest that currently recommended routine vaccinations are not a risk factor for asthma or eczema.

      2) The prevalence of allergic diseases and non-specific infections in children and adolescents was not found to depend on vaccination status.

      Sănătate.

      Ștergere
    2. RESULTS. We found an ASSOCIATION between VACCINATION and the development of ALLERGIC disease; however, this association was present only among children with the fewest physician visits and can be explained by this factor.
      Pai daca recomandarea sa era de nevaccinare care erau SANSELE sa fie publicaat articolul???

      Ștergere
    3. Citatele oferite de mine sunt de asemenea exact din cele două studii.

      Cercetătorii spun faptul că au găsit în date respectiva asociere care poate fi explicată de un anume factor.

      Dacă eu acum dau cu banul și îmi iese de 3 ori cap din 4 s-ar putea să fiu predispus să trag concluzia că banul meu e măsluit.

      Dar dacă iau banul și dau de 100 de ori voi putea să spun cu mai multă certitudine dacă este ori nu măsluit. Dacă voi avea în continuare rezultate de felul (25 pajură și restul de 75 cap) voi fi convins dincolo de orice îndoială rezonabilă că este măsluit acel ban.

      Vă dați seama, sper, că nu vă pasă de ce spune studiul. Ați căutat în interior o expresie anume și acum sunteți pregătit să-i călcați pe cap și pe cei care au efectuat studiul și care exprimă clar că nu au descoperit o legătură.

      În cel mai rău caz ați fi expediat studiul ca fiind incoerent (cum adică autorii spun că există și că nu există legătură între vaccin și alergii). Dar nu, dumneavoastră preferați să păstrați statutul de „studiu științific” și să induceți în mințile celor care probabil nu vor citi niciodată studiul că acest studiu concluzionează că există legătură între vaccin și alergii. Acest lucru eu îl numesc lipsă de onestitate intelectuală.

      Ștergere
    4. Domnule,cred ca nu ati citit REZULTATUL ,cititi-l cu atentie.Acolo scrie ca au gasit o asociere intre vaccinare si reactii alergice.E drept ca el gaseste si o explicatie ca s-a observat aceasta asociere la copiii cu vizite mai putine la medic dar asta nu inseamna ca nu exista o ASOCIERE intr e vaccinati si alergii ,nu distorsionati lucrurile ........................................................For MMR, the univariate analysis showed a strong association between MMR vaccination and risk of asthma and eczema, but again this association was confined to children in the lowest category of consulting frequency (Tables 2 ▶ and 3 ▶)
      ...........................................................
      RESULTS. We found an ASSOCIATION between VACCINATION and the development of ALLERGIC disease; however, this association was present only among children with the fewest physician visits and can be explained by this factor.
      Pai daca recomandarea sa era de nevaccinare care erau SANSELE sa fie publicaat articolul???

      Ștergere
    5. Problema este că dumneavoastră vă legați de un anumit aspect care este clar pus pe seama a altceva (exact în acel studiu pe care-l citați).

      În date pot exista asocieri care nu sunt explicate de o cauzalitate (și autorii atrag atenția asupra faptului că există un bias). În plus studiile observaționale nu sunt folosite pentru a determina cauzalitatea.

      Sigur, puteți sublinia cât doriți că scrie acest lucru: we found an association. Văd și eu că scrie. Dar asocierea nu înseamnă cauzalitate (s-a găsit asociere și între scăderea utilizării browser-ului Internet Explorer și scăderea ratei criminalității - vreți să spuneți că există și cauzalitate?).

      În plus haideți să presupunem că un studiu, indiferent de design, ar afirma clar că s-a descoperit cauzalitate între vaccinuri și alergii (dar să fie clar: nici măcar acest studiu nu susține că există vreo cauzalitate, ci că a găsit o asociere pe care o pune pe seama unui factor anume). În științele medicale nu facem primăvară cu un singur studiu: după cum vedeți și la discuții, autorii subliniază că în alte studii nu s-a descoperit nici măcar acea asociere.

      De ce atunci când se iau decizii legate de populații nu se bazează comunitatea medicală pe un singur studiu? Pentru că admitem că orice studiu are o șansă să găsească o relație în date dar care să nu fie valabilă pentru populație (sunt mulți factori implicați: mărimea eșantionului este unul dintre factori, mărimea diferenței între grupurile comparate este alt element).

      Gândiți-vă la următorul aspect: dacă dumneavoastră dați acum cu acel ban (încerc să păstrez simplă discuția și relevantă - dacă intrăm în teorema limitei centrale și distrubuții statistice nu ar ajuta).

      Dacă ați nimerit de 5 ori consecutiv pajură vă apucați să concluzionați că sunteți foarte bun la dat pajură? Nu cred. Este un rezultat mai rar (aveți exact 3.125% șanse să obțineți acel rezultat), dar nu vreți să vă faceți de rușine în fața prietenilor cu faptul că sunteți mare maestru la dat cu banul când de fapt ați obținut un rezultat întâmplător. Desigur, dacă repetați experimentul și obțineți constant un astfel de rezultat aveți motive întemeiate să credeți că sunteți priceput.

      În știință de regulă acest prag este de 5%, dar în direcția cealaltă. Dacă vedeți scris pe undeva că a fost un p=0.05 înseamnă că sunt 5% șanse ca relația observată în acele date să fie dată de întâmplare și nu faptul că există relația în populația din care au fost extrase datele. Nu vrem să ne asumăm nici măcar această eroare (viața oamenilor este importantă), așa că o decizie care pătrunde până la nivel de politică de sănătate publică se face pornind de la meta-analize care iau în calcul multe studii independente unele de altele.

      Vedeți, știința o facem pe eșantioane, nu pe întreaga populație (nu ne permitem să facem recensământ pentru orice problemă). Dacă dumneavoastră alegeți să fiți greu de cap și să nu înțelegeți că anumite rezultate în date pot fi explicate și de altceva decât de o relație de cauzalitate, este treaba dumneavoastră. Autorii studiului s-au prins. Și dumneavoastră puteți.

      Sănătate.

      Ștergere
    6. Domnule si intre FUMAT si CANCER este o asociere dar nimeni nu spune explicit ca asta e cauza ci ca e un factor favorizant. Cu totii stim ca majoritatea celor ce fumeaza fac cancer.Mai stim ce mesaje sunt pe pachetele de tigari ,mai nou avem si poze destul de sugestive cu afectiunile asociate fumatului,cancer de diferite forme,impotenta,fumatul pasiv care afecteaza pe cei din jur s.a. Ce credeti daca pe VACCIN s-ar pune poze cu afectiunile pe care le pot produce,alea din PROSPECT,cum credeti ca va afecta vanzarea de vaccinuri masura asta sau se va renunta la obligativitate??? Ma deranjeaza faptul ca sunteti pentru legea cu OBLIGATIVITATEA vaccinarii cu toate interdictiile si amenzile ce le aduce FARA sa tineti cont ca sunteti impotriva unor oameni nevaccinati ca TATAL,MAMA,BUNICUL,BUNICA,STRABUNICUL,STRABUNICA s si lista poate continua pana la Adam sau maimuta in cazul in care sunteti evolutionist. Ca sunteti provaccin nu ma deranjeaza atata timp cat nu afecteaza pe altii exprimentul dumneavoastra masochist ,as putea spune, cu infectarea INTENTIONATA cu virusi ,bacili si alte minuni. Haideti sa facem o comparatie,ce credeti ca l-a ajutat pe bunicul dumneavoastra sa treaca peste bolile copilariei ca RUJEOLA,varicela FARA vaccin ,FARA antibiotice, FARA antipiretice ,FARA toate aceste descoperiri minunate? Pot sa va raspund? LAPTELE MATERN ,care s-a demonstrat ca are ANTICORPI pentru toate bolile copilariei prin care a trecut in mod NATURAL mama. Ce credeti ca l-a ajutat pe copilul dumneavoastra sa treaca peste bolile copilariei,vaccinul? Vaccinul care contine virusi atenuati, bacili si orice altceva decat ce contine LAPTELE MATERN si anume ANTICORPI,adica ceea ce incerca sa obtina vaccinul?FARA siguranta sau garantarea obtinerii acestora,deoarece nu se fac teste inainte si dupa vaccin sa vedem odata,daca avem anticorpi si atunci nu mai avem nevoie de vaccin si doi daca nu avem anticorpi, dupa vaccin sa vedem daca i-am obtinut in urma vaccinului.
      Dumneavoastra nu credeti in capacitatea omului de a EVOLUA asa cum afirma teoria evolutionista care pretinde ca omul aprovenit de la rama lamaimuta si apoi la om.

      Ștergere
    7. 1. Nu aveți de ce să fiți deranjat cu privire la faptul că aș fi pentru legea vaccinării. În primul rând eu nu am exprimat aici vreo opinie despre această lege și subiectul discuției era cu totul altul.

      2. Nu mă surprinde că pe deoparte vreți să forțați faptul că vaccinurile ar cauza reacții alergice dar când vine vorba de fumat care cauzează cancer spuneți că “există doar o asociere”. Puneți carul înaintea boilor cât doriți.

      3. Laptele matern are clar beneficii. Faptul că nu știți cum funcționează sistemul imunitar nu are beneficii. Puteți trăi dacă doriți cu iluzia că acei anticorpi din sânge s-ar transfera direct în sângele sugarului (există imunoglobuline din lapte care protejează la poarta de întrare a virusului - dar asta se aplică doar în puține situații - nicidecum pentru “toate bolile pentru care mama are anticorpi”.

      4. Faptul că îmi faceți procese de intenție și aduceți vorba de infecții intenționate prin vaccinare nu arată decât lipsă de bun simț și ignoranță. Asta ați demonstrat deja prin felul în care v-ați adresat până acum și prin exagerările făcute. Nu mai insistați.

      Numai bine.

      Ștergere
    8. Erata:

      În loc de "Puteți trăi dacă doriți cu iluzia că acei anticorpi din sânge s-ar transfera direct în sângele sugarului" vreau să spun "Puteți trăi dacă doriți cu iluzia că acei anticorpi din laptele matern s-ar transfera direct în sângele sugarului"

      În loc de "întrare" este "intrare".

      Ștergere
    9. https://oup.silverchair-cdn.com/oup/backfile/Content_public/Journal/cid/33/10/10.1086/322971/2/33-10-1720.pdf?Expires=1495818620&Signature=VcZ85GCHKELeKajNDSO51DRY6Fcmq29hMjVKV~ZcizUT3f75BgpgPHKQXjXK4qGhsbNa099Lj1OFPA1vKBYo5K5~-gWc5nFp9HUau65~jv5ylv9nH9uSRFRZ0CHVTCbNkOr458CalBlQqP8fp98o~5ue4PvAtm1oa2oHxU0fQJhfaksqrzXgsv9zIVJRkQz6VSaTN3K7EwswBvLRdxArNJUPVd-JCYRmMlDB21BmpEfUhjRcnxMyvrvHkeKtDsz9CdSizfzRzaCAKJr~TZypLnB7VOM3DE2gdS88RskgFQllDYlN5mwzMIBXFk37RP73XwfeJbPu5NjQFjRQk0Tw0Q__&Key-Pair-Id=APKAIUCZBIA4LVPAVW3Q

      Ștergere
    10. Influence of Maternal Antibodies on Neonatal
      Immunization against Respiratory Viruses.,,,,,,,,,,,,,,,,,,, daca cititi aceasta lucrare veti intelege.

      Ștergere
    11. Vă aflați în confuzie gravă aici. Studiul este despre anticorpii transferați înainte de naștere (transplacentar).

      Acei anticorpi persistă o vreme în organismul nou-născutului. Dar una este să vorbim despre transferul transplacentar de anticorpi și cu totul alta este să povestim despre alăptare.

      Alăptarea nu este un mecanism de transfer de anticorpi în sângele copilului (deși bogat în IgA - acea imunoglobulină nu este suficientă pentru a preveni infecțiile virale per ansamblu).

      Citind această lucrare am înțeles într-adevăr ceva: că habar nu aveți despre ce vorbiți (și nici ce lecturați) din moment ce faceți astfel de confuzii.

      O seară bună.

      Ștergere
    12. Cititi va rog si asta ,multumesc............................................BREAST MILK ABS (Antibodies)
      Human breast milk contains a large quantity of Abs (Antibodies), especially
      secretory IgA molecules, that have been trancytosed into breast
      milk via the polymeric immunoglobulin receptor [10]. Some,
      but not all, epidemiological studies have suggested that breast
      feeding has a protective effect on the rate of respiratory illness
      caused by RSV [11, 12]. This effect is often attributed to Ab-
      mediated protection, although the mechanism and site of action
      of such Abs are unclear. Confounding variables, such as vol-
      untary limitation of exposure to potentially infectious persons
      during the first 3 months of life, make these studies difficult
      to interpret. The relatively weak effect of breast feeding in the
      epidemiology studies suggests that breast milk Abs are not a
      principal mechanism of Ab-mediated protection against res-
      piratory viruses in infants.

      Ștergere
    13. Vedeti si aici....................................................10. Telemo E, Hanson LA. Antibodies in milk. J Mammary Gland Biol
      Neoplasia
      1996
      ; 1:243–9.
      11. Downham MA, Scott R, Sims DG, et al. Breast-feeding protects against
      respiratory syncytial virus infections. Br Med J
      1976
      ; 2:274–6

      Ștergere
    14. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10887498

      Ștergere
    15. Antibodies in milk.
      Telemo E1, Hanson LA.
      Author information
      Abstract

      The immaturity of the infant's immune system and the rapid evolution of pathogens has created a demand for the mother to provide ready made specific defence factors to her offspring. This is achieved during the fetal period by transplacental transport of IgG antibodies, and after birth via IgA antibodies in the breast milk. The breast milk also contains a variety of nonspecific defence factors contributing to its antimicrobial effect. Breast feeding has been shown to decrease morbidity in gastroenteritis, septicemia, otitis media, urinary tract infection, encephalitis, pneumonia, and necrotizing enterocolitis. The antibody content in the mother's milk probably contributes not only to the immediate but also to the long term protection of the infant including both resistance to infection and development of immunological tolerance to harmless environmental antigens.

      PMID:
      10887498

      Ștergere
    16. Perspectives on Immunoglobulins in Colostrum and Milk
      Walter L. Hurley1,* and Peter K. Theil2https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3257684/

      Ștergere
    17. Dacă citați mai multe studii care sunt pe lângă subiect nu ajută discuția la nimic.

      Am convenit deja că laptele matern conține IgA. Suntem de acord acestui aspect. Nu există însă studii care să arate că dobândirea de imunitate față de „bolile copilăriei” (sau alte boli precum hepatita B) se realizează prin alăptare.

      Dacă dumneavoastră știți că există astfel de studii, vă rog să le indicați concret. Altfel degeaba vă agitați oferind o droaie de trimiteri la alte subiecte.

      Eu sunt de acord că alăptarea este extrem de importantă și beneficiile acesteia nu constau doar în aria nutriției corecte. Există un rol imunitar bine determinat pentru laptele matern - atât doar că dumneavoastră exagerați acest rol și încercați să vă argumentați obsesiv exagerarea.

      Ștergere

    18. Research News
      NHS could save over £40 millions a year if women breast fed for longer
      BMJ 2014; 349 doi: https://doi.org/10.1136/bmj.g7464 (Published 05 December 2014) Cite this as: BMJ 2014;349:g7464

      Ștergere
    19. Există multe beneficii ale alăptării și este în regulă să încurajăm mamele să nu renunțe precoce.

      Dar faptul că dumneavoastră ați afirmat falsități nu poate fi compensat prin faptul „vezi, alăptarea este totuși bună”.

      Este bună, suntem de acord. Dar nu este modul prin care imunizăm copiii în general.

      Ștergere
    20. Domnule,nu intru in polemica cu dumneavoastra,aveti rabdarea sa cititi aceste studii.Falsitate este sa afirmi ,initial ca O SINGURA DOZA de vaccin te protejeaza de rujeola,dupa care vii si apui stii ai nivoie de minim DOUA DOZE,dar nici asa nu e sigur ca esti protejat,mai nou e TREI. Se afirma de fapt ca au MINTIT la inceput . ............................................................ Antibodies in milk.
      Telemo E1, Hanson LA.
      Author information
      Abstract

      The immaturity of the infant's immune system and the rapid evolution of pathogens has created a demand for the mother to provide ready made specific defence factors to her offspring. This is achieved during the fetal period by transplacental transport of IgG antibodies, and after birth via IgA antibodies in the breast milk. The breast milk also contains a VARIETY of nonspecific defence factors contributing to its ANTIMICROBIAL effect. Breast feeding has been shown to DECREASE morbidity in gastroenteritis, septicemia, otitis media, urinary tract infection, encephalitis, PNEUMONIA, and necrotizing enterocolitis. The ANTIBODY content in the mother's MILK probably contributes not only to the immediate but also to the long term protection of the infant including both resistance to infection and development of IMMUNOLOGICAL tolerance to harmless environmental ANTIGENS.

      PMID:
      10887498
      Ștergere

      Ștergere
    21. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2147370......................................................................Lymphocytes bearing the T cell receptor gamma delta in human breast milk.
      Bertotto A1, Castellucci G, Fabietti G, Scalise F, Vaccaro R.
      Author information
      Abstract

      Lymphocytes bearing the T cell receptor gamma delta (TCR-gamma delta) were searched for in human early milk lymphocyte suspensions by two colour cytofluorimetric analysis. It was found that the proportion of TCR-gamma delta+ cells was twofold greater in colostrum than in either autologous or heterologous blood samples. Additional studies are needed to determine whether this particular subset of lymphocytes is involved in the lactation transmission of cellular immunity.

      Ștergere
    22. https://cdn.intechopen.com/pdfs-wm/50600.pdf.............................................................Human Milk Lactoferrin and Antibodies: Catalytic
      Activities, Complexes, and Other Features
      Sergey E. Sedykh, Valentina N. Buneva and
      Georgy A. Nevinsky...................................................................................................Human milk is a source of biologically active proteins, including lactoferrin (LF) and
      antibodies (Abs). These proteins are considered as the most polyfunctional proteins of
      human milk. Apparently, human milk is not a simple mixture of proteins and peptides:
      recently it was shown that human milk contains stable supramolecular protein com‐
      plex, composed of LF, α‐lactalbumin, milk albumin, β‐casein, IgG, and sIgA molecules.
      We believe that the whole set of different biological functions of the individual milk
      proteins is significantly supplemented by features of their complexes

      Ștergere
    23. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    24. Problema nu este la răbdarea mea de a citi "aceste studii". Problema este că niciunul dintre aceste studii nu confirmă ceea ce susțineți dumneavoastră (și anume că laptele de mamă ar asigura protecția imună împotriva tuturor infecțiilor pentru care mama are deja anticorpi).

      Legat de numărul de doze de vaccin suficiente pentru a asigura un titru de anticorpi optim: faptul că în timp științele medicale evoluează și își modifică uneori recomandările nu înseamnă minciună decât în mințile care nu pot concepe că a-ți adapta deciziile în lumina celor mai bune dovezi este un lucru pozitiv.

      Protocolul pentru acordarea primului ajutor este în continuă evoluție - un exemplu. Acest lucru nu înseamnă că a mințit cineva. Înseamnă pur și simplu că se evaluează în continuu rezultatele și se adaptează recomandările în funcție de ce este mai bine.

      Minciuna și lașitatea ar consta în a rămâne blocați în timp doar pentru ca nu cumva să spună cineva că cei din comunitatea medicală mint.

      Legat de vaccinuri și numărul de doze - și aici au loc evaluări și implicit dezvoltare de noi vaccinuri. Medicina progresează.

      Din păcate unii oameni nu progresează: rămân blocați în propriile opinii deplasate și în ignoranță indiferent de dovezi și indiferent de lumea în care trăiesc.

      Ștergere
    25. Domnule ,incepeti sa deveniti hazliu,odata spuneti ca prin lapte nu se transmit anticorpi citez........"Alăptarea nu este un mecanism de transfer de anticorpi în sângele copilului (deși bogat în IgA - acea imunoglobulină nu este suficientă pentru a preveni infecțiile virale per ansamblu)".....,dupa care spuneti ca DA se transmit ANTICORPI,acum spuneti citez"nu gasiti in studii că laptele de mamă ar asigura protecția imună împotriva tuturor infecțiilor pentru care mama are deja anticorpi",HOTARATI-VA ODATA. Eu am spus altceva dar nu conteaza. Eu aleg LAPTELE care contine ANTICORPI si va las dumneavoastra vaccinul cu VIRUSI ATENUATI ,BACILI si toti conservantii cu mercur si Al. O zi buna si cred ca ar fi bine sa ne oprim,am facut alegerea. Numai bine.

      Ștergere
    26. Nu am susținut că prin lapte nu se trimite nici un fel de anticorp: de la bun început am menționat IgA (chiar în textul în care mă citați apare acest lucru).

      Prin lapte însă nu se transmit anticorpii specifici „tutoror bolilor de care a suferit mama”.

      Sunt două elemente diferite.

      Nu orice anticorp este un anticorp împotriva tuturor bolilor.

      Dumneavoastră ați spus așa, citez: „LAPTELE MATERN ,care s-a demonstrat ca are ANTICORPI pentru toate bolile copilariei prin care a trecut in mod NATURAL mama.”

      Ceea ce susțineți este pur și simplu fals. Nu s-a demonstrat așa ceva.

      Faptul că laptele are unii anticorpi (cum ar fi IgA) nu înseamnă că are toți acei anticorpi (pe care i-a dobândit mama în cursul vieții). Și chiar dacă i-ar avea, acei anticorpi nu ar trece intacți din tractul digestiv în sânge (și să rămână apoi în sângele bebelușului un titru protectiv de anticorpi).

      Văd că vă purtați cu insistență ignoranța și sunteți complet în întuneric cu privire la chestiuni de alfabet în ce privește imunologia.

      Este în regulă dacă sunteți așa. Și eu sunt analfabet în multe domenii (nu știu să pilotez și nici nu știu cum funcționează Stația Spațială Internațională). Cei mai mulți dintre noi suntem ignoranți în anumite domenii: nu este nicio rușine în asta. Nu avem aceleași pasiuni, interese sau profesii.

      Rușinea este să începeți să veniți în public, ignorant fiind, și să încercați să vă etalați cunoștiințele iluzorii.

      Ștergere
    27. Sigur nu ati spus asta "Alăptarea nu este un mecanism de transfer de anticorpi în sângele copilului",am citat de mai sus?Dumneavoastra aveti ceva deficiente de intelegere,nu va suparati.

      Ștergere
    28. Nu ati scris nici asta"Puteți trăi dacă doriți cu iluzia că acei anticorpi din sânge s-ar transfera direct în sângele sugarului"?

      Ștergere
    29. Immunoglobulins in Milk
      Today it is largely forgotten that the immune properties of
      milk helped lay the foundation of modern immunology. In
      1892, Paul Ehrlich demonstrated that mice immunized
      against plant toxins passed immunity to the fetus in utero as
      well as via the milk. These observations were subsequently
      shown to be due to an ammonium sulfate precipitablesubstance, termed an antibody [
      6
      ]. Ehrlich extended this
      work to develop the concept of passive and active
      immunisation via antibodies, for which he was awarded the Nobel Prize in 1908. Many other researchers made important contributions th
      rough this early period (see Campbell and Petersen [
      7] for an excellent review of the
      history of immune milk). For example, Famulener [
      8]showed that goats immunized prior to parturition could transmit this immunity to the sera of their offspring via colostrum and that this transfer could also take place if goat serum was fed. Further experiments around this time established the concept of passive immunisation through
      the transfer of milk-derived antibodies from the intestinal lumen into the bloodstream

      Ștergere
    30. In 1908 Paul Ehrlich a luat un premiul Nobel pentru descoperirea acestui mecanism de transfer a anticorpilor de la mama la copil prin placenta si lapte ,adica imunitate pasiva naturala.

      Ștergere
    31. Dacă oamenii ar fi șoareci sau pisici, ați avea într-adevăr dreptate că există un transfer de anticorpi în circulație.

      Din fericire bebelușii nu sunt șoareci.

      Studiile pe care le citați nu se referă la specia umană: la specia umană nu are loc acel transfer.

      V-ar ajuta dacă ați înțelege ce citiți și să faceți cel puțin diferența între bebeluși și șoarece (precum și între transferul transplacentar de anticorpi și cel prin laptele matern):

      „Differing from humans, IgG from breast milk in many animal species (rodents, bovines, cats, ferrets, etc.) are transported across the intestinal epithelium into the neonatal circulation. This transport is located at the duodenal and jejunal level where enterocytes express a surface membrane receptor able to bind Fc of IgG and to facilitate transcytosis of these immunoglobulins. Fcgamma-R, which is very similar to the placenta receptor responsible for active transplacental transfer of IgG in humans, binds IgG but not other isotypes. Maternal milk antibodies represent an important part of circulating IgG in these animals, as they are involved in the negative feedback of endogenous IgG synthesis. This phenomenon stops abruptly as soon as weaning takes place. Neonatal calves that have a defect in such transfer of maternal immunoglobulins are at high risk of systemic infectious diseases. In humans, in whom gut closure occurs precociously, breast milk antibodies do not enter neonatal/infant circulation.”

      Subliniez: „In humans, in whom gut closure occurs precociously, breast milk antibodies do not enter neonatal/infant circulation.”

      Sursa: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12850343

      Paul Ehrlich nu a demonstrat că are loc un transfer de anticorpi din laptele matern în sângele bebelușilor (decât dacă nu cumva veți insista de acum că bebelușii sunt șoaricei - nu m-aș mira să găsiți și studii pentru așa ceva).

      Totuși, când vă opriți cu etalarea ignoranței? Văd că insistați să arătați cât de mult nu înțelegeți din ce citiți.

      Ștergere
    32. In 1908 Paul Ehrlich a luat un premiul Nobel pentru descoperirea acestui mecanism de transfer a anticorpilor de la mama soarece la soarecele copil prin placenta si lapte ,adica imunitate pasiva naturala.

      Ștergere
    33. Domnule ,dumneata ai facut afirmatia asta"Puteți trăi dacă doriți cu iluzia că acei anticorpi din sânge s-ar transfera direct în sângele sugarului"? Nu ma acuzati ca ma spus ceva ce de fapt ati spus dumneavoastra.Si da mama soarece poate da copilului care este sinonimul puiului anticorpi prin LAPTE.Nu am spus ca oamenii sunt soareci,reveniti-va,pareti un om matur.

      Ștergere
    34. Și ce treabă avem noi cu șoarecii? La specia umană nu are loc acel transfer.

      Este irelevant ce a descoperit Ehrlich despre șoareci. Dumneavoastră spuneați: „LAPTELE MATERN ,care s-a demonstrat ca are ANTICORPI pentru toate bolile copilariei prin care a trecut in mod NATURAL mama.”


      Ceea ce știm este că: „In humans, in whom gut closure occurs precociously, breast milk antibodies do not enter neonatal/infant circulation.”

      Acum puteți dă o dați pe șoareci ca să scoateți basmaua curată.

      Eu vă spun: dacă vreți să vorbiți cu sens despre subiect puneți mâna pe carte și reveniți peste un timp. Este inutil să căutați sute de studii până găsiți unul care pare să susțină ce credeți deja - și apoi să transformați cu majuscule unele cuvinte de acolo și să ne dați link - doar ca apoi să descoperim că nu știți ce ați citit (pentru că nu faceți diferența între șoareci și copii sau între transferul transplancentar de anticorpi și alăptare).

      Nu se face știința cu majuscule și ignoranță. Minim trebuie să înțelegeți ce citiți. Până acum dumneavoastră ați demonstrat doar atât: că vă dați aere de superioritate și că jonglați cu studii pe care ori nu le-ați citit, ori nu le-ați înțeles.

      Ștergere
    35. Dumneavoastră ați susținut că anticorpii din laptele matern vor proteja fătul de toate bolile copilăriei pentru care mama a dobândit anticorpi. V-am citat deja în vreo 2-3 locuri pe această temă - nu mai repet inepția.

      Am arătat că nu există așa ceva: laptele matern conține IgA (și nu toți anticorpii dobândiți de mamă) și chiar dacă ar conține acei anticorpi ar fi inutil (din moment ce nu trec în fluxul sanguin al sugarului).

      Să concluzionăm așadar: este fals ceea ce susțineți - laptele matern nu va proteja sugarul de toate bolile copilăriei pentru care mama a dezvoltat imunitate naturală.

      Toate studiile pe care le-ați adus pentru a vă susține teoria falsă sunt irelevante: fie este vorba de transfer transplacentar de anticorpi, fie este vorba de alte specii.

      Când ați greșit atât se face omenește: se recunoaște greșeala și se acordă mai multă atenție data viitoare.

      Dumneavoastră preferați să mergeți până în pânzele albe cu o tâmpenie. Mergeți, nu vă opresc.

      Ștergere
    36. nfluence of Maternal Antibodies on Neonatal
      Immunization against Respiratory Viruses
      James E. Crowe Jr.
      Departments of Pediatrics and Microbiology and Immunology, Vanderbilt University Medical Center, Nashville, Tennessee..........................................................................

      NEONATAL IMMUNIZATION
      The evidence to date is that immunization of neonates with
      many viral antigens is safe. The occurrence of unanticipated,
      serious, adverse reactions to primary immunization of infants
      with vaccine candidates, such as the formalin-inactivated RSV
      preparation and a high-titer measles virus vaccine, suggest that
      great caution is needed in studies of subjects in this age group.
      Immunization at this age does not often elicit vigorous immune
      responses. The low level of immune response to infection or
      immunization exhibited by neonates probably stems from mul-
      tiple factors, including limited B cell repertoire, inefficient
      mechanisms of antigen (Ag) presentation and T cell help, and
      inhibition by PASSIVELY acquired maternal Abs.

      .....................................................In studiul de mai sus veti gasi ca imunitatea pasiva a COPILULUI ,prin prezenta de ANTICORPI materni,inhiba virusul RUJEOLIC atenuat din vaccin,de aia are loc VACCINE FAILURE,adica nu se produc anticorpi la copil imunitate activa. MAI CITITI ODATA .

      Ștergere
    37. https://academic.oup.com/cid/article/33/10/1720/392320/Influence-of-Maternal-Antibodies-on-Neonatal

      Ștergere
    38. 1. Imunitatea pasivă a copilului în acest caz se referă la anticorpii materni transmiși transplacentar și nu prin laptele matern.

      2. Este irelevant acest comentariu pentru a aduce suport afirmației false pe care ați avansat-o: „LAPTELE MATERN ,care s-a demonstrat ca are ANTICORPI pentru toate bolile copilariei prin care a trecut in mod NATURAL mama.”

      3. Încă o dată: transferul transplacentar de anticorpi este un subiect cu totul diferit de alăptare.

      4. A repeta aceleași studii care nu au nicio legătură cu falsitățile pe care le emiteți nu ajută pe nimeni - lungiți doar aiurea acest șir de replici.

      Ștergere
    39. De unde ati dedus ca imunitatea pasiva la copil se datoreaza exclusiv transferului intrauterin de anticorpi? Va rog sa-mi aratati. Eu va pot arata ca laptele matern CONTINE anticorpi si ca alaptarea previne infectiile respiratorii cu virus sinctial si impotriva virusului rujeolic,atat cel atenuat din vaccin cat si cel salbatic.Dupa cum vedeti in studiul de mai jos se spune ca alaptatul previne ,deci din lapte vin anticorpii si nu doar IgA ci si multe alte imunoglobuline.................................................... Breast-feeding protects against respiratory syncytial
      virus infections
      M A P S DOWNHAM, R SCOTT, D G SIMS, J K G WEBB, P S GARDNER

      Ștergere
    40. Perspectives on Immunoglobulins in Colostrum and Milk
      Walter L. Hurley 1, * and Peter K. Theil 21. Introduction
      The topic of immunoglobulins in milk immediately brings to mind the relationship between
      mother’s milk, transfer of passive immunity from mother to neonate, and the immature immune system
      of the neonate. Research in this field dates back to the late nineteenth century, however for many
      centuries herdsmen have capitalized on the linkage between maternal immune status and the
      immunological protection and development of the neonate [1,2]. Immunoglobulins in mammary
      secretions come from several sources and represent a HISTORY OF THE ANTIGEN EXPOSURE OF THE MOTHER and
      the response of HER IMMUNE SYSTEM. Immunoglobulins are transported through the mammary epithelial
      cells by receptor-mediated mechanisms and transferred out of the mammary gland by milk ejection
      during suckling. The immunoglobulins then enter the environment of the gastrointestinal tract of the
      neonate. Although that environment is primarily geared toward digestion to gain nutritional benefit, the
      immunoglobulins remain sufficiently stable to provide protective benefits for the neonate, either
      through uptake into the vascular system in the newborn of some species or through immunological
      function in the gastrointestinal tract. The immunoglobulins found in milk and the transfer of passive
      immunity from mother t

      Ștergere
    41. Ce scrie mai sus de laptele matern,contine sau nu anticorpi ce reprezinta istoria expunerii la antigene cu raspunsul sistemului sau imunitar?

      Ștergere
    42. Human milk: Defense against infection.
      Hanson LA, Söderström T.
      Abstract

      The neonate is deficient in the main antibody that protects mucosal membranes, the secretory IgA. While developing this immune system the breast-fed baby is provided with 0.25-0.5 grams per day of secretory IgA antibodies via the milk. These antibodies which function in concert with other defense factors in milk such as lactoferrin are directed against a number of micro-organisms that threaten the neonate. Recent studies suggest that it may be possible by vaccination of the mother to increase the immunity provided the breast-fed infant via the milk secretory IgA antibodies. Breast-feeding results in a lower frequency of infections in the infant, not only developing countries, but also in societies like Canada and USA. In developing countries the most dangerous period of a child's life begins with weaning when the protection of the breast milk vanishes and often heavily contaminated food is introduced. The large number of infections, especially diarrhea, that follow may be a major factor impairing growth and development with accompanying undernutrition. Utilization of available nutrients is much improved if these infections can be prevented.
      PIP:

      IgA antibodies have unique properties for the defense of the mucous membrane. The structure of IgA antibodies is described. IgA antibodies are found in the mucus layer on mucosal membranes and in the lumen of the gut. Secretory IgA is an important part of the host defense at the mucosal level in the gastrointestinal, as well as the respiratory and genito-urinary tracts. A mechanism of IgA's action in the gastrointestinal tract is postulated. The connections between breastfeeding and the paucity of the newborn's own antibodies are discussed. IgA is the predominant immunoglobulin in human milk. An enteromammaric link, which would provide a system for transfer of IgA antibodies from the intestine to the mammary gland, is explored. The mode of function of secretory IgA antibodies is explained. The roles of other host defense factors in milk, such as lactoferrin, lysozyme, and macrophages and granulocytes, are discussed. Studies claiming that breastfed babies have fewer infections than nonbreastfed babies are reviewed. In developing countries, the difference is dramatic, but when breastfed babies are weaned, infections from contaminated food and water begin. Progress in Costa Rica due to the provision of clean water, sanitation, oral rehydration and vaccination programs is described. The possibility of directing the mucosal immunity of the mother via the breast milk, also of the breastfed infant via vaccination procedure, is explored.

      Ștergere
    43. http://www.reproduction-online.org/content/65/2/537.full.pdf..........................................................................................Normal human milk contains secretory IgA antibodies against a wide range of micro-organisms,
      e.g. bacteria,bacterial toxins and viruses,as well
      as antibodies against dietary proteins such
      as bovine albumin. The type of antibody in the
      milk reflects, at least to some extent,the immunological experience of the mother. For example,
      the milk secretions of European and Pakistani
      mothers have a similar level of antibody against
      common sero-types of Escherichia coli, but the
      Pakistani mothers have much higher levels of
      antibodies to certain enteropathogenic strains
      of E.coli and Cholera vibrios and Cholera
      toxin(Carlsson et al, 1976; Holmgren, Hanson, Carlsson, Lindblad & Rahimtoola, 1976).
      These
      differences
      presumably
      reflect
      the
      different
      microbial
      exposure
      of
      the
      two
      groups.

      Ștergere
    44. „Teza” dumneavoastră a fost următoarea: „LAPTELE MATERN ,care s-a demonstrat ca are ANTICORPI pentru toate bolile copilariei prin care a trecut in mod NATURAL mama.”

      Dumneavoastră încercați să susțineți acest punct de vedere într-un mod naiv: avansând ideea că laptele conține anticorpi.

      Dar pentru a putea argumenta ce ați susținut trebuie să arătați următoarele:

      1) Că laptele matern conține anticorpi pentru TOATE bolile copilăriei pentru care mama a dezvoltat imunitate.

      2) Că acei anticorpi pot trece în circulația sugarului (nu vorbim aici despre virusul sincițial unde protecția este datorată acțiunii la poarta de intrare).

      Faptul că insistați pe ideea „uite, protecție împotriva virusului sincițial, deci am demonstrat că laptele matern este eficient împotriva tuturor” este chestiune ilogică. Unii nu este egal cu toți. Dacă afirmați că toată populația are trei picioare nu va fi suficient ca după aceea să-mi dați un exemplu de om cu trei picioare (sau de șoricel cu trei picioare).

      Dumneavoastră ați emis o falsitate și acum încercați în mod disperat să o scoateți la capăt. Asta este, v-a luat gura/tastatura pe dinainte.

      Are laptele matern rol imun? Are - suntem de acord că are un oarecare rol imun. Oferă laptele matern protecție eficientă pentru bolile copilăriei pentru care copiii sunt vaccinați? Nu.

      Nu este cazul să-mi tot lăudați laptele matern. Am căzut de acord că este important, că are IgA, că ajută, etc.

      Dar dumneavoastră ați mers mai departe de atât - ați mers până acolo încât ați afirmat asta: „LAPTELE MATERN ,care s-a demonstrat ca are ANTICORPI pentru toate bolile copilariei prin care a trecut in mod NATURAL mama.” Iar afirmația respectivă este falsă.

      Dacă în continuare susțineți că este adevărat ce ați afirmat, atunci aduceți argumente pentru ce ați afirmat.

      Altfel sunteți doar un mincinos prins cu mâța în sac și acum încercați să-i tăiați ghearele.

      Ștergere
    45. Nu voi continua să vă răspund la mesajele fără sens. Voi rezuma aici „istoria” acestui dialog din comentarii pentru a înțelege de nu consider că meritați să vă dau mai multă atenție:

      1) Ați încercat să demonstrați că există transfer de anticorpi din laptele matern în sângele invocând studii despre transferul transplacentar din timpul sarcinii.

      2) Ați încercat să arătați că există transfer de anticorpi din laptele matern în circulația sanguină a sugarului invocând șoareci, vaci și mâțe (când știm concret că acest transfer nu are loc la specia umană).

      3. Sunteți laș: nu aveți bunul simț să recunoașteți că ați emis o falsitate (chiar dacă inițial ați fost bine intenționat, faptul că acum încercați disperat să argumentați o falsitate vă face puțin respectabil în ochii unui om de bun simț).

      4. Sunteți mincinos: dacă inițial ați afirmat din greșeală acea falsitate, faptul că acum vedeți că este falsă și continuați să o susțineți vă transformă într-un mincinos - un mincinos insistent.

      Ținând cont de greșelile elementare pe care le faceți și de caracterul îndoielnic care reiese din comentariile dumneavoastră (fără a mă referi mai departe la agresivitate și procese de conștiință - care sunt și ele prezente) nu vă voi onora cu replici de aici încolo: dumneavoastră sunteți ori incapabil să înțelegeți ce lecturați, ori rău intenționat și încercați cu bună-știință să argumentați o falsitate.

      Ștergere
    46. Immunoglobulins in mammary
      secretions come from several sources and represent a HISTORY OF THE ANTIGEN EXPOSURE OF THE MOTHER and
      the response of HER IMMUNE SYSTEM. Immunoglobulins are transported through the mammary epithelial

      Ștergere
    47. micosevici, pune mana pe carte.

      Nu-ti dai seama ca este fara rost magaria ta? Chiar daca ar fi asa cum spui si laptele ala de mama ar contine toti anticorpii din lume... ar asigura imunitate pentru acel copil si dupa incetarea alaptarii?

      Ii trimite mama copilului direct virus/antigen ca acel copil sa fie in stare sa isi produca apoi titrul de anticorpi in sange?

      Daca nu, atunci ce campii bati?

      Mai sucesti si mintile femeilor de cap cu magaria si analfabetismul tau stiintific. Copy-paste si politicienii stiu da.

      Ștergere
    48. Referitor la: ”Minciuna și lașitatea ar consta în a rămâne blocați în timp doar pentru ca nu cumva să spună cineva că cei din comunitatea medicală mint. Din păcate unii oameni nu progresează: rămân blocați în propriile opinii deplasate și în ignoranță indiferent de dovezi și indiferent de lumea în care trăiesc.”
      Da, asta pentru că “man is not a rational animal, but a rationalizing animal”.
      Din păcate, acest fenomen se manifestă și la nivel instituțional. Se poate întâmpla ca autoritățile să manifeste disonanță cognitivă atunci când încearcă să-și justifice politicile pe care le-au susținut anterior: “Odată ce o politică a fost adoptată și implementată, toată activitatea ulterioară devine un efort de a justifica politica respectivă”. (Barbara Tuchman, The March of Folly: from Troy to Vietnam).
      Una dintre ipotezele avansate de literatura anti-vaccinalistă este aceea că politica de implementare a vaccinării care a avut inițial buna intenție de a proteja sănătatea cetățenilor a devenit treptat un efort de a proteja schema de vaccinare cu orice preț. În articolul “The vaccination policy and the Code of Practice of the Joint Committee on Vaccination and Immunisation (JCVI): are they at odds?” https://www.nsnbc.me/wp-content/uploads/2013/05/BSEM-2011.pdf, Lucija Tomljenovic analizează modul în care Comitetul Mixt privind Vaccinarea și Imunizarea din Mare Britanie a răspuns sesizărilor privind unele reacții adverse post-vaccinale suspectate. Conform autoarei, în loc să adopte principiul precauției și să-și reconsidere recomandările privind vaccinarea până la lămurirea problemei, JCVI a depus eforturi intense pentru a-și apăra și reconfirma deciziile de implementare a programului de vaccinare. Printre altele, în cazul MMR-ului cu tulpina Urabe-9, în ciuda faptului că autoritățile canadiene și japoneze îl retrăseseră de pe piață, JCVI l-a introdus și menținut pe piața britanică timp de patru ani.
      De asemenea, în concluzia plângerii pe care au depus-o membrii Centrului Nordic Cochrane împotriva modului în care Agenția Europeană a Medicamentului a investigat anul trecut chestiunea unor posibile efecte secundare ale vaccinului HPV se menționează: “acțiunile AEM, în acest caz indică faptul că agenția e mai preocupată să-și protejeze deciziile anterioare și vaccinul decât să protejeze cetățenii și decât să le dea opțiunea de a alege.” https://nordic.cochrane.org/sites/nordic.cochrane.org/files/public/uploads/ResearchHighlights/Complaint-to-EMA-over-EMA.pdfb

      Ștergere
    49. @Ramona D.,

      Da, oamenii fac greșeli: cât timp instituțiile publice vor fi alcătuite din oameni vor exista în continuare greșeli de tot soiul.

      La fel cum vor exista oameni care vor taxa atât progresul (cum îndrăzniți să schimbați ce susțineați în trecut? Mincinoșilor) cât și persistența în vechile căi (uite că trebuiau să retracteze și nu au făcut-o).

      Recunosc că nu am cercetat în amănunt cazul înaintat de dumneavoastră - răspunsul meu este unul de principiu.

      Dacă ar fi să investighez acel caz m-aș uita cu siguranță și la alte surse pe lângă cea pe care o propuneți (nu spun prin asta că sursa înaintată nu este legitimă sau că plângerea nu este legitimă).


      Ștergere
    50. Nu exista substituent pentru LAPTELE MARERN
      http://www.eatsonfeets.org/docs/The_Immunolofic_Significance_of_Breastmilk.pdf

      Doctor x ,nu inteleg ce reclami dumneata,ca laptele nu ar avea anticorpi cacolegul tau Fersigan? Nu iti dai seama ca tu contrazici evolutia lui Darwin?

      Ștergere
    51. Bine zici ca nu intelegi - de intelegeai nu scriai pe langa subiect.

      Din pacate nu pe blogul asta e scoala. Pune mana pe carte.

      Ștergere
    52. The
      Immunologic Signi’cance of Breast Milk

      Secretory IgA The most abundant immunoglobulin
      present in breast milk is secretory IgA.
      The secretory component enables the
      IgA molecule to resist digestion by pepsin and
      trypsin
      and hydrolysis by gastric acid.
      The concentration of IgA is highest in colostrum and
      peaks during the first 3-4 postpartum days. As the volume of milk increases, the concentration
      of IgA declines and reaches a plateau that
      remains higher than maternal serum levels during lacta- tion

      IgM and IgG
      The level of IgM is highest in colostrum
      and decreases during the first week of lactation.
      The IgG concentration is constant during the first 6 months of lactation (Ogra & Ogra, 1978). IgM and IgG
      bind complement. Bacteria coated with these antibodies can be opsonized for phago- cytosis.

      Viral contaminants of breast milk include rubella,herpes simplex, hepatitis B and CMV

      Ștergere
    53. Table
      2. Organsisms Affected by Anti-infective Factors
      in Human Milk
      Bacterta
      Vtruses
      Escbericbia coli
      Salmonella
      Sbigella
      species
      Vtbrio
      cbolerae
      Bacteriodes
      fragtllis
      Bordetella
      pertussis
      Clostridium
      tetani
      Clostridium
      dijicile
      Corynebacterium
      diptbertae
      Streptococcus
      mutans
      Streptococcus
      pneumoniae
      Haemopbilus
      pertussis
      Diplococcus pneumonae
      Staphylococcus aureus
      Haemopbilus
      tnpuenza
      type
      B
      Mycobacterium
      tuberculosis
      Chlamydia
      tracbomatis
      Rotavirus
      Rubella
      Poliovirus
      1,
      2,
      3
      Echovirus
      Coxsackie viruses
      A
      and
      B
      Respiratory syncytial virus
      Cytomegalovirus
      Influenza
      A
      virus
      Arboviruses
      Herpes
      simplex
      type
      1
      Other
      Candtda
      albicans
      Giardia
      lamblia
      Entamoeba
      bistolytlca

      Ștergere
    54. http://www.eatsonfeets.org/docs/The_Immunolofic_Significance_of_Breastmilk.pdf

      Ștergere
    55. Va certati pe concepte ca grecii pana la calendele romane. Imi ajunge 3 greci in proiect, va rog sa meditati pe ideea ca daca pornim cu o idee preconceputa nu vom vedea niciodata celelalte fatete ale realitatii iar lucrurile in viata nu sunt alb si negru.
      As vrea sa clarificam: exista o diferenta intre cauzalitate si corelare. Mai exact, in cazul asta o sa va explic ce mi-a prezentat un doctor pt cazul meu (sunt cu astm si eczeme, ca si alte persoane din familie, ca si 10% din populatia globului cu astm, ca si peste 20% din populatia globului cu alergii): cum exista o predispozitie (nu genetica! nu s-a identificat gena detectata cu asta, e vorba de mod de viata, bacteriile familiei, alimentatie, loc de trai etc) iar prezenta unui vaccin prea agresiv sau prost dozat poate determina o activare a astmului si eczemelor si articolul confirma ceea ce dr a remarcat singur (vedeti cei peste 100 de bebelusi cu tuberculoza postvaccinala in 2012 din Romania).
      In conditiile acestea inteleg de ce bebelusa din dotare la controlul de 2 luni nu avea nimic si peste 2 zile cautam creme cu cortizon pt eczema de pe corp.
      Acum am vrut sa raportez efect secundar (la alt medicament unde am dovezi palpabile). Va rog sa imi spuneti cum ati facut voi asta pt ca eu nici macar la agentia europeana EMA nu am reusit, d-apoi in Romania. Cei de la EMA mi-au dat un raspuns extraordinar de grav pt romania, dar nu vi-l spun, va las sa incercati sa raportati si voi, ca roman, un efect secundar la un medicament....

      Ștergere
  8. "Ideea de herd immunity are la bază credinţa că vaccinurile ar face corpul omenesc o gazdă improprie virusurilor. "

    Poate pentru cei care nu inteleg imunologie. Nu spune absolut nimeni ca virusul nu mai poate INTRA in corp asa cum spui tu mai departe.
    Ce spune teoria si practica vaccinarii este ca un corp vaccinat va sti sa opreasca infectia si astfel sa previna imprastierea acesteia mai departe.
    Simplu. Dar daca nu intelegi asta, normal ca esti antivaxer

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Covaciule , tu esti mah?Ia da-ne mah un link cu "studii" de pe rahatul tau de pagina de propaganda provaccinare.Vaccineaza-te ,bah cu ce vrei si de cate ori vrei , pana o sa pleznesti de sanatate , ca nu te opreste nimeni.Dar explica-ne cu ce virus te blindezi ,ca n-a reusit nimeni sa izoleze nici un virus patogen.Toti "virusii patogeni" exista doar prin "consens".In fiola se afla sigur mercur , aluminiu , fenoxietanol, formaldehida si alte substante neurotoxice sau cancerigene , dupa tine absolut inofensive.Cat despre prezenta virusilor "atenuati"(cum atenuezi un virus care nu are metabolism propriu si e doar un lant de proteine?) pe care nu i-a putut izola nimeni nu se poate spune nimic pentru ca e "secret de fabricatie".Nu vrei tu sa te lasi vaccinat ca sa sa vedem si noi la cate vaccinuri/zi rezisti , ca tot vrem sa facem un studiu oficial?Si te si platim , bah, cum esti tu obisnuit.Uite , vezi ca ne gandim la binele tau?

      Ștergere
    2. M-am vaccinat merci.
      Auzi dar despre tot ce se afla in vaccinuri stii de pe prospect nu? Ca nu e ca si cum e secret. Dar tot acolo scrie si despre virusuri, bacterii, tulpini.
      Tu ce faci citesti prospectul ca pe Biblie, alegi ce-ti convine si restul ignori?
      Te-as invata vaccinologie, dar e clar ca-mi pierd timpul daca regurgitezi textele lui Feli.

      Ștergere
  9. Nu-i chiar asa simplu, un organism poate sa nu manifeste simptome, dar sa fie purtator. La poliomielita, multi vaccinati sunt purtatori sanatosi, deci disemineaza boala.
    Singurul lucru care ma zgirie pe urechi la articol e ca un virus nu-i pluricelular, e acelular . In rest , felicitari pentru el!
    Eu citesc un blog foarte interesant al unui medic francez. O doctorita (care nu e antivaccin) va publica acolo un articol despre legitimitatea vaccinarii generalizate, pentru moment au aparut doar rezumatul si introducerea articolului, dar presimt ca va fi interesant. http://docteurdu16.blogspot.fr/2017/05/cmt-est-il-legitime-de-rendre.html


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La poliomielita exista un fenomen de shedding la vaccinul oral. Nu la cel injectabil folosit in Romania. Si a spune ca disemineaza boala e o barbarizare, elimina virusul atenuat care isi poate recapata neurovirulenta, dar numai dupa o serie de mutatii. Nu e nimic instantaneu.

      Ștergere
    2. Iar ai intrat aici sa minti mah?Nu-ti ajunge mah?Vrei sa imputi si blogul asta?Si cum se produc ma mutatiile la un virus pe care nu l-a izolat nimeni pana acum?Le-ai vazut tu vreodata ma?Stii ma cum arata un microscop?

      Ștergere
  10. https://www.cambridge.org/core/services/aop-cambridge-core/content/view/57DE38E5ECFFF9BE4C71AB1E3D1AEBA4/S0025727300064024a.pdf/div-class-title-sir-george-newman-infant-diarrhoeal-mortality-and-the-paradox-of-urbanism-div.pdf.....................................................................Sir George Newman, Infant Diarrhoeal Mortality and the Paradox of Urbanism . The impact of child care practices upon child mortality overall and infant mortality in
    particular, at the beginning of the twentieth century, is an issue that has interested writers
    in a variety of fields for some time. In 1925 in the United States, Robert Woodbury used
    statistical analysis to demonstrate the benefits of BREAST FEEDING upon infant mortality in the period 1916-18.48 More recently, Samuel Preston has built on this using statistical
    analysis based upon the American census of 1910.49 He found that foreign-born Jews had a 43 per cent lower mortality than whites of parents born in the United States, while
    foreign-born French-Canadian children had a 40 per cent higher mortality. Foreign-born Jews were breast-fed for the longest period, French-Canadian children for the shortest.
    Although Newman did not use statistics, he observed a similar situation in the Italian
    quarter of Finsbury.50 This important piece of evidence led him to adopt his view of the
    beneficial effects of breast-feeding, a conviction not unique to Newman and held by other
    observers in the United States and France, as well as in Britain and the Empire. But the
    gathering together of much information to back up his case in Infant mortality played a
    major part in disseminating the view and the preventive measures he advocated. If it be
    allowed that the EDUCATION of mothers.

    RăspundețiȘtergere
  11. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/730390...........................................................................................................................Persistence of maternal antibody in infants beyond 12 months: mechanism of measles vaccine failure.
    Albrecht P, Ennis FA, Saltzman EJ, Krugman S.
    Abstract

    A serologic study was made in 34 children immunized against measles at the age of 12 months. Using a sensitive virus neutralization test, it was found that many of the children had pre-existing maternal antibody to measles virus. Children with high pre-existing antibody titers failed to seroconvert. Children with lower pre-existing antibody titers seroconverted, but the resulting antibody titer was significantly lower than in children without pre-existing antibody titer. The results of this study demonstrate a probably mechanism for measles vaccine failure in 12-month-old children and support the recommendation of the Public Health Service Advisory Committee on Immunization Practices to POSTPONE measles vaccination to 15 months of age.

    RăspundețiȘtergere